VINROM: Creşterea accizei la alcool – minus de 20 mil. euro, la colectare, în ultimele 4 luni din 2014

Efectul creşterii accizei a fost diminuarea imediată a producţiei şi vânzărilor legale, cu efect asupra colectării.

Creşterea nivelului de fiscalizare la băuturi alcoolice a cauzat, în întregul an 2013, încasări mai mici din accize cu 180 milioane de euro.

‘Măsurile fiscale introduse în ultimii ani au condus la restrângerea puternică a producţiei de băuturi alcoolice, la scăderea încasărilor bugetare cu sume importante şi la orientarea consumatorilor inclusiv a celor din mediul urban către băuturile obţinute în gospodăriile individuale ţărăneşti, băuturi care nu respectă normele de siguranţă alimentară, au o calitate incertă, iar, datorită eludării obligaţiilor fiscale, au preţuri mult mai mici faţă de cele obţinute legal’, spune VINROM, într-un comunicat remis AGERPRES.

Reprezentanţii producătorilor de băuturi alcoolice atrag atenţia că nivelul actual de taxare a băuturilor alcoolice româneşti orientează comercianţii şi consumatorii către oferta de produse din ţările vecine.

‘Creşterea micului trafic de frontieră şi relaxarea condiţiilor privitoare la trecerea frontierei cu ţări vecine, precum Bulgaria, Moldova şi Serbia, a încurajat opţiunile de aprovizionare din ţările vecine. Producţia legală acoperă în mică parte consumul populaţiei. Consumul oficial în România este de trei ori mai mic decât în Bulgaria – acolo unde nivelul de acciză este de numai 562 euro/hectolitru alcool pur, astfel încât suma încasată din accize în 2012 în România a fost de 91 milioane euro, fiind mai mică decât cea încasată în Bulgaria, de 95 milioane euro. Dacă în România consumul legal/locuitor şi cota de acciză ar fi aceleaşi ca în Bulgaria, statul român ar fi încasat în plus cu 156 milioane de euro pe an’, se menţionează în comunicat.

În contextul majorării accizelor, a crescut puternic oferta de ţuică şi palincă obţinute în gospodăriile ţărăneşti, care nu sunt controlate din punct de vedere fiscal şi al calităţii şi siguranţei alimentare. În prezent, la nivel naţional numai circa 150 de mici producători funcţionează legal, ceea ce reprezintă sub 1% din numărul total al producătorilor reali.

VINROM arată, de asemenea, că, din cauza preţurilor mari cauzate de fiscalitatea ridicată, a crescut interesul în procurarea băuturilor spirtoase din categoria whisky, vodcă, gin din centrele comerciale din ţările vecine, iar, prin amploarea acestei concurenţe de la graniţă, este descurajată producţia legală autohtonă.

‘Acciza minimă la nivelul UE de 550 euro/hl alcool pur (Directiva Consiliului EEC Nr. 84/1992) a fost stabilită în funcţie de puterea de cumpărare a consumatorilor din statele mai puţin dezvoltate economic. Ţinând cont de puterea de cumpărare a consumatorilor din România, creşterea nivelului accizei la 1.000 euro/hl este nesustenabilă având un impact negativ dovedit asupra producătorilor şi bugetului de stat’, subliniază Asociaţia.

Potrivit acesteia, la piaţa băuturilor alcoolice intermediare – aperitive, vermuturi, băuturi pe bază de vin şi alte băuturi alcoolice care conţin şi alcool de distilare, în general produse cu concentraţie alcoolică între 15 – 22 grade, acciza de 165 euro/hl produs, practicată în prezent în România, este una dintre cele mai mari în Europa, mult peste cotele existente în Bulgaria – 46 euro/hl, Cipru – 45 euro/hl, Spania – 55 euro/hl, Portugalia – 65 euro/hl, Croaţia – 67 euro/hl, Italia – 68 euro/hl.

De la 1 iulie 2010, momentul creşterii cu 250% a accizei la băuturi intermediare, de la 65 euro/hl produs, la 165 euro/hl, producţia s-a prăbuşit cu 97%. Statul român pierde anual peste 100 milioane lei (aproximativ 25 milioane euro) din încasări din accize, la care se adaugă TVA şi alte taxe.

‘Cererea este acoperită cu ţuică şi distilate cu tărie alcoolică mică obţinute în gospodăriile individuale ţărăneşti în special din sudul ţării, care ar putea fi concurate cu succes din punct de vedere al preţului de către băuturile intermediare, dacă nivelul accizei ar fi în jurul valorii de 55 – 65 euro/hl’, se mai spune în comunicatul VINROM.

Asociaţia mai arată că menţinerea accizării vinurilor spumante a condus la descurajarea consumatorilor şi la scăderea an de an a producţiei.

Bugetul încasează anual o sumă nesemnificativă de două milioane de euro din accize la vinurile spumante, iar în Uniunea Europeană sunt doar patru ţări viticole care au acciză la vinurile spumante – Franţa (o cotă neglijabilă), Germania, Ungaria şi România.

‘Dat fiind declinul accentuat al acestor sectoare economice din cauza creşterii fiscalizării şi impactul negativ asupra bugetului naţional cu peste 280 de milioane de euro/an din accize şi TVA aferent valorii produselor, solicităm Guvernului României să ia măsuri în interesul statului român pentru o fiscalizare adecvată a sectorului de producţie şi de comercializare a băuturilor alcoolice, în sensul corectării măsurilor de taxare care s-au dovedit eronate şi au afectat negativ bugetul de stat şi activitatea economică în domeniu, sprijinirii şi stimulării mediului de afaceri din domeniul producţiei şi al comercializării băuturilor alcoolice şi asigurarea unui mediu concurenţial corect şi competitiv pe piaţa naţională, dar şi la extern, diversificării şi susţinerii ofertei legale de băuturi alcoolice prin care se asigură desfacerea produselor cu o calitate controlată şi care respectă normele de siguranţă alimentară’, adaugă VINROM.