În total, 281 de parlamentari au votat pentru ratificarea Statutului de la Roma, tratatul fondator al CPI, au anunţat mai mulţi aleşi pe reţelele de socializare, scrie Agerpres.
Problema este foarte sensibilă în Ucraina, mulţi temându-se că forţele armate care luptă împotriva armatei ruse ar putea fi, la rândul lor, vizate de CPI, a cărei misiune este de a-i urmări penal pe cei responsabili de genocid, crime împotriva umanităţii, crime de război şi agresiune.
Această decizie va deschide „posibilităţi mai mari de pedepsire a ruşilor şi va întări izolarea Rusiei”, a scris pe Facebook deputata Ievghenia Kravciuk.
Potrivit acesteia, Ucraina a invocat articolul 124 din Statutul de la Roma care permite scutirea, timp de şapte ani, a oricărui ucrainean, civil sau militar, de la orice urmărire penală pentru crime de război de către CPI.
Ratificarea acestui document înaintat Parlamentului luna aceasta de preşedintele Volodimir Zelenski face parte din angajamentele luate de Kiev faţă de UE, a adăugat ea. „Este o măsură necesară, pe deplin justificată şi sigură”, a afirmat deputata.
O parlamentară din opoziţie, Irina Geraşcenko, care nu a susţinut acest document, la fel ca partidul ei Solidaritatea Europeană, a afirmat că au avut loc „discuţii dificile” în Parlament înainte de vot.
„Armata a cerut ca ratificarea să fie amânată până la sfârşitul legii marţiale”, a adăugat ea pe Telegram.
„Nimeni nu a explicat ce se va întâmpla după” cei şapte ani de scutire prevăzuţi de articolul 124, a mai spus ea.
Ucraina a recunoscut jurisdicţia CPI în trecut, însă calitatea de membru cu drepturi deplin al Curţii este o parte cheie a eforturilor Ucrainei de a adera în cele din urmă la Uniunea Europeană, notează Reuters.
„Ucraina a lucrat deja eficient cu CPI pentru a se asigura că cei responsabili pentru toate atrocităţile ruse comise în timpul agresiunii Moscovei vor fi traşi la răspundere”, a scris ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba pe reţeaua X, adăugând că „acest efort va fi acum şi mai eficient”.