‘După alegerile prezidenţiale de la jumătatea anului 2013, au apărut câteva semne de stabilitate’, scrie Fondul Monetar Internaţional (FMI) în primul său raport din ultimii trei ani asupra economiei acestei ţări.
Potrivit instituţiei cu sediul la Washington, inflaţia anuală s-a redus la 29% în ianuarie, în timp ce frecvent depăşeşte 40%, iar moneda iraniană a apreciat pe ‘piaţa oficială şi pe cea paralelă’.
Perspectivele pe termen scurt ‘rămân, totuşi, extrem de incerte’, adaugă FMI.
Din cauza sancţiunilor internaţionale care vizează programul nuclear al Teheranului, perspectivele vânzării ţiţeiului iranian rămân ‘limitate’, precum şi posibilităţile acestei ţări de a dezvolta schimburi comerciale în străinătate, subliniază Fondul.
În acest context, FMI prevede o recesiune de 1,7% pentru exerciţiul bugetar 2013-2014 care în Iran s-a încheiat la sfârşitul lunii martie. În 2012-2013, economia iraniană s-a contractat cu 5,8%, conform instituţiei financiare.
Fondul este de părere că Iranul ar putea ieşi din recesiune în cursul exerciţiului 2014-2015, cu o creştere a Produsului Intern Brut curpinsă între ‘1% şi 2%’, însă se confruntă cu ‘riscurile degradării’ legate, printre altele, de finalul negocierilor dintre Teheran şi comunitatea internaţională.
În schimbul unei uşoare relaxări a sancţiunilor, Iranul a acceptat să negocieze cu puterile din Grupul ‘5+1’ (Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) un acord care să garanteze caracterul paşnic al programului său nuclear.
Potrivit Fondului Monetar Internaţional, o întărire a luptei Teheranului împotriva spălării de bani şi a finanţării terorismului internaţional ‘ar ajuta’ ţara să revină în sistemul financiar mondial şi să îşi mărească productivitatea.