Coaliţia condusă de prim-ministrul Petteri Orpo a introdus deja reforme ale pieţei muncii şi reduceri ale bugetelor sociale, nemulţumind sindicatele, care au declanşat greve ample în martie şi aprilie.
Economia Finlandei se află în recesiune începând de anul trecut, fiind lovită de ratele ridicate ale dobânzilor şi de efectele războiului din Ucraina, iar guvernul a spus că reformele sunt necesare pentru a creşte productivitatea şi a reduce deficitul.
Cheltuielile fiscale ale statului urmează să crească în 2025 la 88,8 miliarde de euro, faţă de 88,0 milioane proiectate pentru anul în curs, iar deficitul ar urma să scadă la 12,2 miliarde de euro, faţă de 12,7 miliarde în cea mai recentă proiecţie pentru 2024, a declarat marţi ministrul finanţelor, Riikka Purra.
De asemenea, cheltuielile de apărare vor creşte cu 488 milioane de euro, ajungând la 6,5 miliarde, în principal datorită achiziţiei unei noi flote de avioane de luptă.
Cheltuielile provenite din calitatea de membru al NATO, la care Finlanda a aderat anul trecut, vor creşte cu 67 milioane de euro începând din acest an, a indicat guvernul, care a promis de asemenea mai mulţi bani pentru paza de frontieră şi poliţie.
‘În această epocă, cheltuim numeroase resurse şi timp pentru a garanta şi construi securitatea cetăţenilor şi a ţării noastre’, le-a declarat reporterilor premierul Orpo.
Coaliţia sa, ajunsă la guvernare anul trecut, a introdus deja măsuri de austeritate şi taxe cu scopul de a echilibra bugetul cu 9 miliarde de euro până în 2027.