‘Cred că anul acesta trebuie să avem un mecanism complet, final, care să asigure accesul la molecule noi pe piaţa românească. Asta înseamnă că anul acesta să finalizăm toate procedurile, iar pacienţii să aibă acces începând din anul acesta. Cred că împreună putem ajunge la o formulă foarte bună, îmi doresc acest mecanism pentru accedere pe piaţă şi mai ales pe piaţa de compensate să fie terminat într-un timp cât mai scurt. Îmi doresc ca anul 2014 să fie un punct final al acestor dezbateri indiferent dacă iarna sau anul viitor vor fi alţi miniştri ai sănătăţii, important este ca împreună să lăsăm un mecanism care să fie predictibil, să permită un acces continuu, să fie sustenabil şi să aibă efecte terapeutice scontate pentru pacienţi’, a spus demnitarul, la Bucharest Forum/Healthcare.
El a precizat că va lucra în acest sens cu ‘o întreagă agenţie – ANMD’.
‘Soluţia cea mai bună este ca ANM care se ocupă de la certificare şi cred că poate şi încheia procesul respectiv având în vedere că are şi expertiza, dar şi posibilitatea de a funcţiona şi oamenii’, a susţinut reprezentantul MS.
Bănicioiu a spus că este adeptul unui mecanism nou în România privind actualizarea listei cu medicamente compensate şi gratuite care să se actualizeze continuu.
‘Sunt adeptul unui mecanism total nou în România care să fie continuu, susţinut şi sustenabil de introducere a terapiilor noi. Când spun un mecanism continuu mă refer la o evaluarea timpurie în acelaşi interval cu ţări care deja fac acest lucru şi a expertiză în domeniu’, a afirmat ministrul.
Potrivi lui Bănicioiu, procesul va fi predictibil şi agreat de industria farmaceutică.
‘Modelele din UE sunt cele mai la îndemână, industria farmaceutică este destul de familiarizată cu ele, mă refer la cele aşa numite management entry agreement care de fapt reprezintă alternativa simplă şi rapidă pentru a da accesul pacienţilor la medicamente noi, dar şi faptul că producătorul sau ca producătorul să fie în parteneriat cu sectorul public, adică cu cel care plăteşte aceste terapii. Este practic o asumare de riscuri legate şi de utilizarea în viaţa de zi cu zi, dar şi cele legate de costuri. Cred că putem lansa în dezbatere, nu sunt lucruri noi, sunt lucruri verificate şi care funcţionează în alte părţi. Acorduri de preţ-volum de exemplu ar fi una dintre posibilităţi care pot include şi mecanismul de pay-back, evident corelate cu clawback de reducere a preţurilor, acorduri de finanţare a tratamentului de către producători, chestiuni uzuale în alte ţări UE. Se stabileşte practic un preţ pentru medicament şi un buget, urmând ca producătorul să furnizeze medicaţia la preţul agreat de care au nevoie fără nicio restricţie, urmând ca în cazul în care bugetul este depăşit să suporte şi depăşirea de buget. O altă modalitate pe care v-o propun ca şi discuţie: acordurile bazate pe beneficiile terapeutice. Şi acest tip presupune practic compensarea condiţionată. Se iau în calcul rezultatele studiilor observaţionale. Plata în funcţie de rezultate, iarăşi un tip de acord care ar putea funcţiona: se compensează doar costul tratamentului pentru pacienţii care răspuns pozitiv terapiei. Costul tratamentului pentru pacienţi ca nu răspund terapiei este suportat de către producător. Costul sharing presupune aplicarea unui discount iniţial al terapiei pentru toţi pacienţii care nu răspund tratamentului’, a explicat Bănicioiu.