Gavrilă, RWEA: Regenerabilele au fost arătate cu degetul ca principale provocatoare de dezechilibre, însă reţeaua devine de nesuportat

„Istoria recentă ne arată că există această pârghie a asumării unor lucruri. Între timp, au mai apărut nişte probleme uriaşe pe piaţă. Un an secetos ca acesta şi un an în care n-a prea bătut vântul ne-a arătat şi cât este de fragil sistemul, şi de ce este nevoie de o abordare integrată. Industria eoliană şi regenerabilele, în general, au fost arătate cu degetul ca principale provocatoare de dezechilibre, însă în egală măsură sunt cele care, în acest moment, suferă teribil din cauza acestui aspect al reţelei care devine aproape de nesuportat. Adică în momentul în care, din punct de vedere al integrării tuturor tipurilor de surse de producţie de energie eoliană, coroborat cu elementele de transport şi de consum, va trebui cumva să schimbăm paradigma. Dacă vom continua aşa, să ştiţi că încet-încet, parte din toţi aceşti jucători care sunt în piaţă nu o să ajungă la destinaţie, pentru că este imposibil. Costurile sunt atât de mari în acest moment în zona de echilibrare a pieţei… Toată lumea aşteaptă acest mijloc al lui septembrie, să vedem cum se închide iulie. Urmează această licitaţie de CFD şi sperăm ca gigawatt-ul aferent industriei eoliene să se aloce cu un preţ competitiv. Finanţarea unui proiect eolian este un lucru departe de a fi facil”, a afirmat Gavrilă.

În viziunea specialistului RWEA, faţă de anul 2023, sectorul energetic din România se prezintă „in pic mai bine” în acest an.

„Înainte de toate, vreau să fac o apreciere în ceea ce priveşte Ministerul Energiei: paradoxal, să ştiţi că lucrurile acolo dovedesc că totuşi funcţionează. Problema este cu acel element care spune că e o condiţie necesară, dar nu suficientă. Încă avem multe alte instituţii care sunt implicate direct sau indirect în ceea ce înseamnă paşii de realizare a unui proiect pe care noi considerăm că uneori mai degrabă ne pun piedici. Cum suntem faţă de 2023? Un pic mai bine, prin prisma calendarului de CfD deja anunţat (…) În sfârşit, am început construcţia câtorva proiecte, de ordinul sutelor de megawaţi în acest moment, faţă de cei 70 de megawaţi pe care i-am comisionat în 2023. Cred că dacă ne uităm în acel raport, vorbim de cel puţin opt gigawaţi, deşi estimarea noastră era de 11, pe care trebuie să îi avem până în 2030. Cum vom face? Va fi cel puţin provocator, pentru că o să ajungem la nivel de convergenţă în ultimii doi-trei ani şi o să ne lovim de aceleaşi lucruri: lipsă de resurse umane, lipsă de capacitate de implementare şi o grămadă de alte lucruri în al 12-lea ceas”, a susţinut expertul în energie.

Potrivit acestuia, întregul mix de energie trebuie să aducă stabilitate sistemului energetic, dar pentru asta tot angrenajul trebuie să conlucreze.

„E nevoie totuşi pentru anumite lucruri care ţin de nişte elemente strategice, să existe un fel de arbitraj, de coordonare, în aşa fel încât ele (companiile, n.r.) să poată să lucreze, pentru că altfel, dacă arătăm cu degetul de la departament X la departamentul Y, mi-e teamă că peste doi-trei ani, când va trebui să avem deja nişte gigawaţi, s-ar putea să avem aceleaşi discuţii despre reţea, despre dezechilibre, despre interconectare, despre toate problemele acestea. Atenţie, cred că mai este foarte puţin timp până când dioxidul de carbon şi costul aferent o să ne privească pe noi toţi la o amplitudine pe care ne este foarte greu să o înţelegem acum. Toate converg în direcţia respectivă. Înţelegem stabilitatea şi siguranţa şi sustenabilitatea, însă e nevoie de mai mult, iar pentru a ajunge la cel mai mult e nevoie ca tot acest mix şi tot acest angrenaj, care va însemna şi gaze, şi hidro, şi absolut toate aceste elemente care vin să dea stabilitate a sistemului, să conlucreze”, a subliniat Liviu Gavrilă.

Publicaţia The Diplomat-Bucharest organizează, joi, un eveniment dedicat sectorului de energie verde, la care participă reprezentanţi ai autorităţilor şi ai organizaţiilor profesionale.