Băncile europene sunt în fruntea politicilor privind schimbările climatice, în timp ce unii creditori importanţi de pe Wall Street au fost acuzaţi că şi-au diminuat angajamentele climatice.
În condiţiile în care anul trecut ING a fost cel mai mare finanţator din Ţările de Jos pentru petrol şi gaze, cu împrumuturi de 17,1 miliarde de euro, decizia băncii de a finanţa sectorul a fost criticată de ONG-uri.
Noua sa politică, anunţată miercuri, se bazează pe angajamentele din 2023 privind oprirea finanţării activităţilor din domeniul explorării şi producţiei petrolului şi gazelor până în 2040.
ING nu va mai acorda finanţare firmelor din domeniul explorării şi producţiei petrolului şi gazelor care dezvoltă noi zăcăminte, cu excepţia proiectelor ecologice. De asemenea, creditorul nu va mai finanţa după 2025 proiecte pentru noi terminale de export de gaze naturale lichefiate (GNL).
„Dacă eşti o companie dedicată doar explorării şi producţiei petrolului şi gazelor, dezvoltării zăcămintelor şi extragerii de petrol şi gaze, şi dacă continui să deschizi noi zăcăminte, îţi vom opri finanţarea”, a declarat Steven van Rijswijk pentru Reuters.
Acesta a explicat că schimbarea politicii ING în domeniul petrolului şi gazelor ar putea afecta 25 de clienţi ING, cu credite de aproximativ un miliard de euro, ce reprezintă doar o mică parte din portofoliul de credite al băncii de 656 miliarde de euro.
Din 2026, ING va extinde condiţiile de finanţare şi, în unele cazuri, va opri finanţarea companiilor care nu sunt în grafic cu decarbonizarea afacerilor lor, în linie cu obiectivele Acordului climatic din 2015 de la Paris.