În alocuţiunea sa din cadrul Summitului Global al Energiei Regenerabile (Global Renewables Summit), preşedintele Kenyei William Ruto a susţinut necesitatea investiţiilor în energie verde în Africa pentru a respecta angajamentele asumate anul trecut în cadrul summitului COP28 privind triplarea capacităţilor de energie verde până în anul 2030.
„Africa primeşte mai puţin de 50% din investiţiile globale în energii regenerabile, deşi dispune de 60% din cele mai bune oportunităţi legate de energia solară la nivel mondial”, a declarat Ruto în cadrul summitului ce este organizat pe marginea Adunării Generale a ONU.
Continentul african este bogat în resurse necesare pentru dezvoltare, dar deseori nu poate accesa acele resurse în contextul utilizării de „energie nesigură sau prea scumpă”.
Premierul din Barbados, Mia Mottley, a declarat că subvenţiile pentru combustibilii fosili sunt mai numeroase decât cele pentru energie regenerabilă, motiv din care este mai costisitor pentru ţările mici să dezvolte proiecte de energie curată.
„Ţările mici se confruntă cu realitatea costului energiei regenerabile… care ajunge probabil să fie mai mare decât al celei din combustibilii fosili tradiţionali”, a subliniat el.
Rapoarte recente, printre care şi cel al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, arată că triplarea capacităţilor de obţinere a energiei regenerabile la nivel global este un obiectiv ce poate fi atins în cursul acestei decade. Însă acest efort va necesita reglementări robuste şi reguli stricte privind emiterea permiselor pentru proiecte, precum şi investiţii în infrastructura de transmisie şi de stocare în baterii.
Azerbaidjan, care va găzdui summitul pentru climă din acest an, COP29, în luna noiembrie, a anunţat că vizează cooptarea guvernelor pentru asumarea unui nou angajament global privind creşterea de şase ori a capacităţilor de stocare a energiei.
În prima parte a zilei de marţi, o coaliţie formată din unele dintre cele mai mari companii din lume, organizaţii financiare şi oraşe, denumită Mission 2025, le-a solicitat guvernelor să adopte politici despre care susţin că ar putea atrage investiţii în energie curată de 1 trilion de dolari până în 2030. Aceste politici includ fixarea de noi obiective privind capacitatea şi oferirea de credite fiscale sau contracte de energie electrică pe termen lung care să încurajeze investiţiile.
În ultimul său discurs major pe tema schimbărilor climatice susţinut în cadrul forumului la care au participat liderii mediului de afaceri cu energie curată, preşedintele american Joe Biden a vorbit despre semnarea legii sale climatice în valoare de 369 de miliarde de dolari.
„Ni s-a spus că nu se va putea face şi am reuşit”, a declarat el cu privire la adoptarea Legii de Reducere a Inflaţiei din 2022, adăugând că de atunci legislaţia încurajează inovaţia şi a dus la crearea a sute de mii de noi locuri de muncă.
„Companiile private au anunţat investiţii de peste 1 trilion de dolari în procese şi tehnologii de producţie nepoluante. Abia suntem la început”, a mai susţinut el.
Unele companii şi investitori privesc spre tehnologiile legate de inteligenţa artificială cu speranţă pentru soluţiile pe care acestea ar putea să le ofere, dar există şi îngrijorări legate de consumul uriaş de energie al centrelor de date necesare pentru alimentarea AI-ului.
Inteligenţa artificială este „o probemă şi este şi o parte din soluţie” a declarat pentru Reuters Andres Gluski, CEO al companiei americane de energie AES.
„Prin AI putem obţine noi materiale care sunt mai bune pentru baterii, mai bune decât cuprul”, a susţinut el. „Dacă ne confruntăm cu insuficienţa forţei de muncă, AI-ul ne poate ajuta. Dacă trebuie să gestionăm cererea, AI-ul ne poate ajuta”, a adăugat el.