România a accesat 15 miliarde de euro de la UE în perioada 2007-2013

‘Pentru perioada 2007-2013, România a avut la dispoziţie 33 de miliarde de euro, din care a primit efectiv până acum 15 miliarde de euro, este vorba despre rambursări deja făcute. Această cifră se datorează în principal sectorului agriculturii şi dezvoltării rurale, unde România stă foarte bine. S-au creat peste 8.800 de locuri de muncă prin diverse proiecte, din care peste 600 în domeniul cercetării, considerat de UE ca un domeniu prioritar atât pentru ieşirea din criză, cât şi pentru creşterea competitivităţii la nivel mondial’, a spus Filote.

Potrivit acestuia, peste 1.200 de IMM-uri au primit sprijin european în această perioadă şi au fost reabilitaţi peste 1.000 de kilometri de şosele.

‘Acestea sunt cifrele până la finele anului 2013. Abia la finele anului 2015 se va face închiderea acestui exerciţiu financiar şi atunci vom şti cât am accesat din totalul bugetului alocat’, a arătat ea.

Filote a mai spus că, pentru următorul exerciţiu financiar european, România va avea la dispoziţie şi mai mulţi bani.

‘Pentru perioada 2014-2020, vorbim de fonduri 39,3 miliarde de euro, din care aproape 20 de miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală, iar restul pentru dezvoltare regională şi a mediului economic şi social’, a punctat şefa Reprezentanţei CE.

Potrivit acesteia, este mai importantă calitatea absorbţiei fondurilor europene decât cantitatea.

‘Să nu ne lansăm în obsesia gradului de absorbţie, e importantă cantitatea, dar şi mai importantă este calitatea absorbţiei, felul cum creează valoare şi cum reuşesc aceste fonduri să ajute la rezolvarea problemelor pe care le are România, astfel încât să inspirăm proiecte mai bune, mai de succes’, a menţionat Filote.

Ea a explicat de ce există reguli atât de stricte pentru accesarea banilor europeni.

‘Regulile sunt uneori complicate pentru că există riscul de fraudă. Trebuie să găsim o linie de mijloc, un echilibru’, a susţinut Angela Filote.

Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi Structural Consulting Group au lansat luni o serie de conferinţe care vor fi organizate, în acest an, în mai multe oraşe ale ţării, pentru promovarea proiectelor care au avut succes după ce au accesat fonduri europene.

‘2014 este un an crucial pentru România din perspectiva fondurilor europene. Am constatat că există regiuni în România cu proiecte foarte bune, pentru că mulţi au văzut proiecte de succes în jur, la vecini, dar şi alte regiuni cu puţine proiecte, pentru că nimeni nu a dezvoltat acolo vreun proiect. Aşa că vrem să promovăm ideea că succesul este molipsitor’, a declarat Dan Barna, preşedinte Structural Consulting Group, în aceeaşi conferinţă de presă.

La rândul său, Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, a explicat faptul că scopul acestor conferinţe este promovarea cât mai largă a ideii că se pot dezvolta proiecte de succes cu bani europeni.

‘După ce s-a tot vorbit de tăieri de fonduri, iată că e vremea să vorbim şi despre partea plină a paharului. Vrem să promovăm poveşti reale de succes, precum şi oamenii şi instituţiile care au stat în spatele acestor proiecte. Întâi au fost poveştile, proiectele, apoi au venit fondurile. Şi trebuie să ştim că Uniunea Europeană dă, dar nu şi bagă în traistă. În traistă au băgat autorii acestor proiecte, dar nu doar în traista proprie, ci şi în cea a societăţii’, a spus Filote.

Proiectul demarat luni vizează organizarea a şapte conferinţe, în Braşov, Timişoara, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi şi Constanţa.

Prima conferinţă va avea loc la Braşov, pe 10 mai, iar ultima, la Constanţa, pe 15 iulie, urmând ca o gală a fondurilor structurale să aibă loc pe 9 decembrie. În cadrul galei vor fi promovate proiectele de succes care se vor înscrie până la 30 septembrie.

‘Este vorba de curajul şi iniţiativa acelor membri ai societăţii care înţeleg să joace acest joc al fondurilor europene după reguli care au fost stabilite la Bruxelles. Ei au înţeles că nu li se face o favoare atunci când li se aprobă finanţarea, ci li se exercită un drept pe care îl au ca cetăţeni ai Uniunii Europene, la fel ca şi ceilalţi 500 de milioane de cetăţeni UE’, a completat Angela Filote.