Presiune crescândă pe sistemul energetic al României la iarnă, aflat oricum în deficit de energie în orele de vârf: s-a decis creșterea capacității de export către Ucraina și Moldova

Asociația europană a operatorilor de transport și sistem energetic din statele Uniunii Europene ENTSO-E a anunțat marți că intenționează să crească capacitatea de export către Ucraina și Moldova la 2,1 gigawați (GW) începând cu 1 decembrie, potrivit Reuters.

Cu cea mai mare parte a capacității sale energetice distruse sau ocupate din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice începând cu 2022, deficitul de energie al Ucrainei ar putea ajunge la 6 GW în această iarnă, a declarat luna trecută Agenția Internațională pentru Energie, scrie Reuters.

Operatorii europeni de rețea au căutat să crească capacitatea de export către Ucraina de la limita actuală de 1,7 GW, minimizând în același timp riscul ca undele de șoc ale rețelei ucrainene distruse să se răspândească în Europa, mai arată agenția de știri.

„Rezultatele calculelor au permis operatorilor de sisteme de transport să asigure o creștere a limitei capacității de export către Ucraina și Moldova la 2 100 (MW) în cursul acestei ierni”, a anunțat ENSTO-E. Din martie 2025, operatorii de rețea vor putea reevalua lunar limita de capacitate comercială între Uniunea Europeană și Ucraina și Moldova, a declarat grupul operatorilor de transport și sistem din țările UE

Capacitatea crescută va fi disponibilă în întregime pentru Ucraina și Moldova, fără o alocare specifică, ca atare pentru fiecare țară, a declarat ENSTO-E.

Christelle Verstraeten, purtătoarea de cuvânt a grupului, a declarat că majorarea exporturilor reprezintă capacitatea totală disponibilă pentru comerțul transfrontalier în Polonia, Slovacia, Ungaria și România. „Aceasta va fi împărțită pe fiecare graniță în conformitate cu regulile de împărțire convenite între operatorii de sisteme de transport”, a declarat ea pentru Reuters într-un e-mail.

Rusia a scos din funcțiune aproximativ 9 GW din infrastructura energetică a Ucrainei, a declarat luna trecută președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Ne propunem să restabilim o capacitate de 2,5 GW, ceea ce reprezintă 15% din nevoile Ucrainei”, a declarat Von der Leyen, referindu-se la reparațiile sprijinite de UE.

România va fi deja în deficit la iarnă

Decizia ar putea pune presiune suplimentară pe sistemul energetic al României, în condițiile în care, potrivit ultimelor estimări făcute în caz de ger și de lipsă a resurselor regenerabile, România ar urma să importe, în vârful de consum de seară din această iarnă, aproape o treime din consum pentru satisfacerea propriilor nevoi în acele intervale de timp.

“În zile normale de iarnă, consumul va ajunge, la vârfurile de seară, undeva la 9.000 MW. Dacă vom avea parte de zile cu ger, cu temperaturi extreme, am luat în calcul o creștere spre 9.500 MW. În aceste condiții, încercăm să activăm toate resursele energetice din România, dar, pentru că suntem puternic dependenți de energia regenerabilă, dacă nu vom beneficia de aportul centralelor din regemerabil, în special al energiei eoliene la vârful de seară, putem ajunge la importuri de 3.000 MW”, a spus Virgiliu Ivan, șeful Dispeceratului Energetic Național (DEN) din subordinea Transelectrica, luni.

Dincolo de acest plus de 500 MW care să ajungă, teoretic, în rețelele din Ucraina și Moldova din rețelele de la marginea estică a UE, o problemă ar putea apărea și din cauza prețurilor care ar putea apărea în această zonă. Amintim că, recent, miniștrii Energiei din România, Bulgaria și Grecia au cerut UE măsuri și propuneri pentru a combate creșterea prețurilor pe piața angro a energiei electrice,în condițiile în care, în vară, practic piețele spot din aceste țări s-au decuplat de cele din centrul și vestul Europei, în sensul că prețurile din zona noastră au fost mult mai mari. Ministrul român al Emergiei, Sebastian Burduja, a dat vina inclusiv pe lipsa capacității de interconectare dintre Austria și țările din estul ei, în condițiile în care au fost și lucrări de mentenanță la unele linii și centrale în zonă.

“Nu este nici drept, nici normal ca Europa de Est să plătească pentru energie prețuri mult mai mari decât Europa de Vest, așa cum s-a întâmplat recurent în ultimele luni. Sunt două cauze: lipsa interconexiunilor din centrul Europei (mai ales Austria și Slovacia), ceea ce face ca energia ieftină produsă în Vest să se oprească, practic, în Austria și Slovacia; și cererea suplimentară de energie din Republica Moldova și Ucraina, care pune o presiune adițională pe prețurile din regiunea noastră”, a spus Burduja.

Chestiunea a fost adusă în atenția miniștrilor Energiei din UE, dar ceva concret nu a fost stabilit înainte de apariția știrii de azi referitoare la creșterea capacității de export a energiei către Ucraina și Republica Moldova de acum.