Alegeri SUA – Ce trebuie să ştii despre alegerile prezidenţiale din America de pe 5 noiembrie 2024. Care sunt statele-cheie şi cum se poziţionează Trump şi Harris în cele mai fierbinţi probleme

Cu puţin timp înaintea zilei scrutinului, 5 noiembrie, sondajele de opinie indică o cursă foarte strânsă, inclusiv în cele şapte state cheie care vor decide rezultatul votului, scrie Agerpres.

Candidatura lui Harris a revigorat Partidul Democrat, ceea ce a atras după sine o creştere a donaţiilor şi entuziasm din partea unor grupuri precum alegătorii tineri, femeile şi alegătorii de culoare, pe care Biden nu reuşise să-i atragă. Dacă va fi aleasă, Harris, fiica unui tată jamaican şi a unei mame din Asia de Sud, ar fi prima femeie şi a doua persoană de culoare care va ocupa funcţia de preşedinte al SUA.

Percepţia generală este că Harris, în vârstă de 60 de ani, l-a învins pe Trump, în vârstă de 78 de ani, în dezbaterea lor încinsă din 10 septembrie, punându-l în defensivă cu o serie de atacuri cu privire la capacitatea lui de a ocupa funcţia de preşedinte şi despre nenumăratele lui probleme cu legea. Dar unii potenţiali alegători spun că încă mai doresc să audă mai multe despre politicile ei şi despre cum ar arăta preşedinţia ei.

Trump, care a ocupat funcţia de preşedinte în perioada 2017-2021, continuă să aibă un avantaj în ceea ce priveşte economia, o preocupare de top a alegătorilor. El şi-a păstrat totodată sprijinul în rândul alegătorilor care acordă prioritate unei graniţe sigure a SUA cu Mexicul.

Trump a supravieţuit unei tentative de asasinat în timpul unui miting din 13 iulie în Pennsylvania, când un glonţ l-a lăsat cu o ureche însângerată. El a fost vizat pentru a doua oară de un presupus asasin în septembrie, în timp ce juca golf pe terenul său privat din Florida. Bărbatul a fost prins înainte de a fi apucat să deschidă focul.

În mai, Trump a devenit primul fost preşedinte condamnat penal, fiind găsit vinovat în toate cele 34 de capete de acuzare formulate în dosarul penal deschis în cazul falsului în acte contabile comis pentru a încerca să disimuleze plăţi menite să obţină tăcerea unei foste starlete porno, Stormy Daniels, cu care Trump ar fi avut o aventură. Trump urmează să-şi afle sentinţa în această speţă abia după alegeri.

Ambii candidaţi şi-au ales politicieni relativ necunoscuţi drept parteneri de tandem pentru funcţia de vicepreşedinte. Harris l-a selectat pe guvernatorul de Minnesota, Tim Walz, un fost membru al Congresului, iar Trump l-a preferat pe senatorul american JD Vance din Ohio, aflat la primul mandat.

Robert F. Kennedy Jr., în vârstă de 70 de ani, descendent al celebrei familii politice Kennedy, s-a prezentat drept candidat independent, dar a părăsit cursa în august şi de atunci l-a susţinut pe Donald Trump.

Biden, în vârstă de 81 de ani, a decis să nu mai candideze pentru un al doilea mandat, după ce prestaţia sa şovăitoare într-o dezbatere cu Trump în iunie a stârnit îngrijorări cu privire la acuitatea sa mentală şi a atras după sine apeluri din partea liderilor de partid şi a donatorilor de a renunţa la candidatură.

Trump a refuzat să declare că va respecta rezultatele alegerilor din acest an şi continuă să susţină în mod fals că victoria lui Biden asupra lui la alegerile din 2020 a fost frauduloasă. Aliaţii săi pun bazele unui efort semnificativ de urmărire a sondajelor şi a unor potenţiale contestări postelectorale în justiţie.

Care este principalul argument electoral al lui Harris

De când a devenit candidata democraţilor, Harris a încercat să creeze contraste puternice cu Trump, poziţionându-se ca un lider al unei noi generaţii, orientată spre viitor, în timp ce îl consideră pe Trump un agent al „haosului”.

Harris a reuşit să creeze un contrast şi cu Biden, pe care alegătorii l-au văzut, de asemenea, ca pe cineva care este posibil să fie deja prea bătrân pentru această „meserie”. În ceea ce priveşte politica, totuşi, ea a rămas în mare măsură pe aceeaşi lungime de undă cu Biden în probleme precum economia, conflictul din Gaza, imigraţia şi dreptul la avort.

Harris a prezentat propuneri care se referă la reducerea taxelor pentru o gamă largă de alegători şi a promis noi investiţii în îngrijirea copilului şi asistenţa medicală. Sondajele arată că ea a mai redus din avantajul lui Trump în ceea ce priveşte economia.

Cu toate acestea, inflaţia continuă să rămână un punct sensibil după ce a atins un vârf în 2022. Deşi rata inflaţiei a scăzut de atunci, alegătorii rămân îngrijoraţi de preţurile ridicate la alimente şi locuinţe.

Harris a vorbit despre investiţiile federale în infrastructură, energie curată şi producţie de cipuri despre care spune că vor genera creşterea locurilor de muncă pe termen lung.

Care este principalul argument electoral al lui Trump

Trump şi echipa sa de campanie susţin că americanilor le-a mers mai bine din punct de vedere economic în perioada în care republicanul s-a aflat la Casa Albă, şi menţionează că inflaţia şi rata dobânzilor au crescut în timpul guvernării lui Biden şi Harris.

Miliardarul republican a făcut din tarife şi reduceri de taxe elementele cheie ale argumentului său economic în faţa alegătorilor. El a spus că va tăia din cheltuielile federale, pe care republicanii le consideră vinovate de alimentarea inflaţiei şi de declanşarea creşterilor preţurilor de consum, şi că va reduce reglementările federale.

Trump a declarat totodată că va resuscita politicile de imigrare mai stricte din perioada în care a fost în funcţie pentru a stopa fluxul record de migranţi din Mexic în SUA şi că va efectua deportări în masă.

Fostul preşedinte a susţinut, fără a furniza dovezi, că afluxul de migranţi a dus la o creştere a delictelor violente. Studiile arată că este mai puţin probabil ca imigranţii să se implice în criminalitate decât americanii nativi, notează Reuters.

Ca o respingere a acuzaţiilor conform cărora este un pericol pentru democraţie, Trump a învinovăţit Casa Albă că a folosit Departamentul de Justiţie pe post de armă, pentru a-l urmări penal şi a-l împiedica să mai câştige un mandat. În replică, Departamentul de Justiţie spune că acţionează fără părtinire politică.

În ceea ce priveşte politica externă, Trump îmbrăţişează ceea ce el numeşte o agendă „America First” (America pe primul loc – n.r.), care încearcă să evite „încurcăturile” internaţionale. El s-a angajat să ţină ţara departe de „războaie pentru totdeauna” şi susţine că ar putea pune capăt conflictului dintre Ucraina şi Rusia în 24 de ore.

Cum se poziţionează Harris şi Trump în problema avortului

Democraţii au făcut din dreptul la avort un subiect esenţial în campania lor din 2024, la doi ani după ce Curtea Supremă – propulsată de o majoritate conservatoare pe care Trump a instalat-o – a anulat hotărârea de referinţă Roe v. Wade din 1973 şi a decis că avortul nu mai este un drept constituţional.

Sondajele de opinie relevă că majoritatea americanilor nu sunt în favoarea limitelor stricte privind drepturile reproductive, iar democraţii speră că ameninţările la adresa acestor drepturi vor încuraja milioane de femei şi independenţi să-i voteze anul acesta.

Harris a pledat pentru o legislaţie federală care ar restabili dreptul constituţional la avort.

În replică, Trump a apreciat că problema ar trebui lăsată la latitudinea fiecărui stat în parte, a spus că nu sprijină o interdicţie naţională asupra procedurii şi că susţine excepţiile în caz de viol, incest şi pentru a proteja viaţa mamei.

La dezbaterea din iunie cu Biden, Trump a afirmat că, în calitate de preşedinte, „nu va bloca” accesul la medicamentele pentru avort, în ciuda măsurilor unor state conduse de republicani de a restricţiona utilizarea acestor medicamente.

Securitatea frontierelor

Din 2021, administraţia Biden s-a confruntat cu un număr record de migranţi prinşi în timp ce traversau ilegal graniţa dintre SUA şi Mexic.

Harris a fost trimisă de Biden pentru a acţiona ca legătură între SUA şi naţiunile din America Centrală, care au servit drept puncte de pornire pentru migraţia către graniţă. Republicanii au încercat să o prezinte drept „ţar al frontierei”, dar ea nu a fost niciodată însărcinată cu supravegherea eforturilor de securitate la frontiere.

În iunie, deoarece sondajele au arătat că imigraţia este un subiect principal în aceste alegeri, Biden a implementat o nouă serie de măsuri restrictive de securitate care permit guvernului să deporteze sau să respingă rapid migranţii care intră ilegal în ţară, fără a le mai permite să solicite azil.

Măsurile se aseamănă cu politicile de frontieră din epoca lui Trump, stârnind critici din partea liberalilor. Dar acestea au dus la o scădere drastică a traversărilor la frontieră.

În februarie, Trump i-a îndemnat pe republicanii din Congres să renunţe la un proiect de lege bipartizan – care oferea partidului său multe dintre măsurile legate de frontieră pe care le ceruse – pentru a evita să-i acorde lui Biden o victorie politică.

Conflictul Israel-Hamas

Biden – şi acum Harris – au fost aspru criticaţi de mulţi democraţi pentru sprijinul ferm al administraţiei pentru Israel în conflictul său de un an cu gruparea islamistă palestiniană Hamas în Gaza.

Administraţia Biden a cerut guvernului israelian să-şi tempereze asaltul asupra Fâşiei Gaza, unde au fost ucişi aproape 43.000 de palestinieni, potrivit oficialilor din domeniul sănătăţii din enclavă. Cu toate acestea, în acelaşi timp, administraţia Biden continuă să furnizeze armament Israelului.

Harris susţine eforturile de a ajunge la un acord de încetare a focului care ar pune capăt ostilităţilor în schimbul întoarcerii ostaticilor capturaţi la 7 octombrie 2023, când militanţi ai Hamas au invadat sudul Israelului, ucigând circa 1.200 de oameni, potrivit cifrelor israeliene. Dar aceste eforturi au fost complicate de extinderea conflictului în Liban.

Totodată, potrivit EFE, Harris consideră că moartea liderului Hamas, Yahya Sinwar, într-o operaţiune israeliană este o mare oportunitate pentru un acord care să pună capăt războiului din Gaza şi să permită eliberarea ostaticilor.

Candidata democrată afirmă că va susţine mereu „dreptul de a se apăra” al Israelului, deşi adaugă totodată că nu va tăcea în faţa suferinţei poporului palestinian şi pledează pentru o soluţie cu două state.

La rândul lor, Trump şi republicanii susţin Israelul şi i-au acuzat pe protestatarii propalestinieni că sunt antisemiţi.

Potrivit EFE, fostul preşedinte republican, care în mandatul său s-a aliniat complet cu Israelul, îndeamnă guvernul premierului israelian Benjamin Netanyahu să „termine repede treaba” în Gaza, deoarece erodează reputaţia Israelului în lume.

Când s-a aflat la Casa Albă, republicanul a promovat acorduri pentru normalizarea relaţiilor dintre Israel şi câţiva dintre vecinii săi arabi, dar nu s-a angajat să susţină crearea unui stat palestinian independent.

Cum se poziţionează Harris şi Trump faţă de China

Administraţia Biden a insistat că doreşte „o scădere a riscului” şi nu „o decuplare” a relaţiei sale cu China şi să acţioneze pentru a împiedica escalarea într-un conflict a competiţiei dintre primele două puteri economice ale lumii.

Chiar şi aşa, Casa Albă a impus în septembrie mai multe tarife pentru mărfurile chinezeşti, cum ar fi produsele din oţel şi aluminiu şi bateriile pentru vehicule electrice.

Totodată, Biden a jurat că va proteja Taiwanul de orice atac chinez.

După modelul Biden, Harris consideră China principalul rival al Statelor Unite, dar crede că ambele puteri ar trebui să concureze evitând conflictul direct şi apreciază că cele două superputeri pot coopera în privinţa provocărilor globale precum criza climatică.

Vicepreşedinta SUA sprijină autoguvernarea Taiwanului, o insulă pe care Beijingul o consideră o provincie rebelă, deşi nu a spus dacă susţine planurile lui Biden de a trimite trupe americane în cazul unei invazii chineze, notează EFE.

În schimb, Trump este în favoarea unei politici de ambiguitate strategică pentru a crea în mod deliberat incertitudine cu privire la modul în care SUA ar acţiona dacă ar exista o invazie chineză a insulei guvernate democratic.

Mai mult, fostul preşedinte a apreciat că Taiwanul ar trebui să plătească Statelor Unite în schimbul protecţiei şi nu a confirmat dacă ar trimite militari americani să ajute insula în cazul unui atac al Beijingului.

În timp ce unii republicani consideră China o ameninţare în creştere pentru securitatea naţională, Trump a caracterizat în mare măsură gigantul asiatic drept un rival economic şi a promis că va impune tarife suplimentare importurilor din China.

Trump pariază pe un puternic război comercial cu gigantul asiatic prin impunerea de tarife pentru – spune el – protejarea locurilor de muncă americane.

Cum se poziţionează Harris şi Trump în privinţa Ucrainei

Biden şi Harris au fost susţinători feroce al furnizării de armament şi nu numai Ucrainei în războiul său cu Rusia, în timp ce Trump şi-a exprimat în mod repetat îndoielile cu privire la faptul că un astfel de ajutor este în interesul naţional al SUA.

Harris i-a promis preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că va menţine sprijinul SUA pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi că va continua să sprijine trimiterea de armament american în Ucraina, pentru a ajuta această ţară să facă faţă invaziei ruse.

De asemenea, vicepreşedinta americană este în favoarea întăririi cooperării cu ţările membre ale NATO, deoarece consideră că preşedintele rus, Vladimir Putin, are planuri dincolo de Ucraina.

În ceea ce-l priveşte, Trump susţine că Putin nu ar fi îndrăznit să atace Ucraina dacă el ar fi fost preşedinte şi afirmă că este capabil să ajungă la un acord de pace în doar 24 de ore, deşi nu a detaliat dacă ar sprijini cedarea către Rusia a unor părţi din teritoriul ucrainean.

În aprilie, Trump i-a instruit pe republicani să blocheze aprobarea de către Congresul SUA a unui nou pachet de ajutor bipartizan de 95 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel şi Taiwan.

Iar la dezbaterea din septembrie cu Harris, Trump a refuzat să spună dacă Ucraina ar trebui să câştige războiul şi de atunci a sugerat că Kievul ar fi trebuit să capituleze în faţa Rusiei pentru a preveni invazia.

În februarie, Trump a făcut valuri atunci când a sugerat că SUA nu ar trebui să apere ţările NATO care nu îşi îndeplinesc obligaţiile de a contribui la apărarea lor naţională.

Care sunt statele cheie în alegerile prezidenţiale din 2024

Deoarece multe state votează pentru democraţi sau republicani la alegerile prezidenţiale, rezultatul depinde de obicei de câteva state în care alegerile sunt cu adevărat competitive.

Sondajele arată că Trump şi Harris sunt practic la egalitate în şapte state indecise, aşa-numitele state „swing”: Michigan, Pennsylvania, Wisconsin, Arizona, Georgia, Nevada şi Carolina de Nord.

Cu 19 voturi electorale, Pennsylvania este cel mai mare premiu dintre statele cheie care vor decide rezultatul alegerilor.