DNA: Radu Ruşanu, Laura Chiţoiu, SC Carpatica ASIG şi alţi 10 inculpaţi, trimişi în judecată

Dan Radu Ruşanu, aflat în arest preventiv, este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, influenţarea declaraţiilor (11 infracţiuni), aflate în concurs real, favorizarea făptuitorului, în formă continuată (39 acte materiale), folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite, Laura Chiţoiu – constituirea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu contra intereselor publice, iar firma de asigurări – cumpărare de influenţă şi dare de mită.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis vineri AGERPRES, printre cei trimişi în judecată se află omul de afaceri Ilie Carabulea, proprietar al firmelor Atlassib şi Transcar (societăţi prin intermediul cărora deţine şi controlează în mod indirect societatea de asigurări) şi Marian Mîrzac, fost director general al Carpatica Asig SA, la data faptelor membru neexecutiv al conducerii ASF, ambii aflaţi în stare de arest preventiv, Radu Mustăţea, membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig iar ulterior şi preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Ina Crudu, la data faptelor director general la Carpatica Asig, Corneliu Moldoveanu, vicepreşedintele ASF, conducătorul Sectorului Asigurări, şi Dan Odobescu, avocat suspendat de drept în cadrul Baroului Bucureşti şi proprietar al unei societăţi de asigurări.

De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată a Elenei Rusu, membru în conducerea Carpatica Asig, Ioan Opriş, expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Vinereanu, persoană din anturajul lui Mustăţea Radu, Georgel Călin, la data faptelor secretar general ASF.

Acuzaţiile reţinute în sarcina inculpaţilor din dosar sunt constituire grup infracţional organizat, cumpărare şi trafic de influenţă , dare şi luare de mită, permiterea şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii de foloase necuvenite, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la aceste fapte.

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în 2012, Carpatica Asig, companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11.000.000 euro.

Începând cu mai 2013, Ilie Carabulea, împreună cu inculpaţii Mustăţea şi Mîrzac, au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asig.

Ilie Carabulea (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Marian Mîrzac pentru a fi ales în conducerea ASG.

‘Din poziţia de membru neexecutiv în conducerea ASF, începând cu 24 aprilie 2013, Mîrzac a făcut demersuri pentru a asigura protecţia Carpatica Asig şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor. Ca intermediar în relaţia dintre Carabulea şi Mîrzac a fost desemnat Radu Mustăţea Radu, având rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă.

Gruparea respectivă a fost sprijinită de Ruşanu, preşedintele ASF, precum şi de alte persoane din conducerea ASF, respectiv inculpaţii Călin, Chiţoiu şi Moldoveanu, şi Dan Odobescu’, se arată în comunicat.

Constituirea grupului infracţional s-a făcut, în timp, susţin procurorii, fiecare membru având atribuţii specifice, bine determinate şi specializate, în raport de problemele financiare întâmpinare de firma de asigurări.

Astfel, Marian Mîrzac şi, ulterior, Ina Crudu, au fost propuşi şi numiţi director general la Carpatica Asig, urmărindu-se în acest scop mărirea libertăţii de mişcare a inculpatului Mustăţea, prin înlăturarea, din conducerea societăţii de asigurări a altor persoane care nu erau dispuse să adere la practicile infracţionale.

DNA arată că, în schimbul oferirii unui autoturism Audi A8 la un preţ subevaluat şi altor foloase necuvenite, Marian Mîrzac, în calitatea deja dobândită, a acţionat în aşa fel încât, şi prin influenţarea altor funcţionari cu funcţii de conducere ori de execuţie în ASF, nu şi-a exercitat funcţiile de supraveghere şi control, asigurând protecţie societăţii de asigurări Carpatica Asig.

‘Rolul protector al lui Mîrzac a constat în tergiversarea luării unor decizii de către conducerea ASF privind dispunerea unor controale asupra activităţii Carpatica Asig, prin divulgarea tematicii şi a datei controalelor inopinate, prin influenţarea membrilor organismului de conducere al ASF cu privire la aprobarea concluziilor potenţialului control, precum şi prin orice altă modalitate prin care inculpatul, în baza raporturilor colegiale sau de subordonare care existau între acesta şi funcţionarii ASF ar fi putut favoriza, pe căi ilicite, activitatea Carpatica Asig. Astfel, în 16 şi 23 septembrie 2013 Mîrzac i-a transmis lui Carabulea, prin intermediul lui Vinereanu, date confidenţiale privind hotărârile adoptate în consiliul de conducere al ASF, hotărâri prin care s-a dispus efectuarea unor controale inopinate la Carpatica Asig, iar în 25 octombrie 2013, i-a transmis lui Carabulea, prin intermediul lui Mustăţea, date de aceeaşi natură’, se spune în document.

Anchetatorii au constatat că datele priveau devoalarea numelui membrilor echipei de control inopinat, tematica controalelor şi data când vor avea loc, astfel încât Ilie Carabulea a fost pus în gardă şi a reuşit, prin măsurile dispuse, să ascundă deficienţele existente în activitatea firmei şi să sustragă controlului mai multe dosare de daune care conţineau nereguli.

În iunie 2013, Marian Mîrzac a intervenit pe lângă Laura Chiţoiu, pentru ca aceasta să promoveze, cu celeritate şi cu nerespectarea condiţiilor legale, autorizarea ocupării, de către Ina Crudu, a funcţiei de director general al Carpatica Asig.

‘Laura Chiţoiu a stabilit data evaluării în vederea autorizării Inei Crudu, în mod arbitrar, pentru 19 iunie 2013 şi nu a convocat, aşa cum era procedura, nici pe directorul Direcţiei Juridice şi nici pe directorul Direcţiei Control, pentru a face parte din comisie, temându-se de o posibilă avizare negativă din partea acestora. Pentru a nu exista surprize cu privire la rezultatul evaluării, chiar dacă respectiva comisie, prin însăşi modalitatea de constituire, era una extrem de concesivă, deşi nelegală, inculpata Chiţoiu a convenit cu Mîrzac ca înainte de încheierea evaluării acesta să intre ‘întâmplător’ în biroul unde era întrunită comisia, iar prin prezenţa sa să contribuie suplimentar, ca factor de presiune, pentru luarea unei decizii favorabile’, se arată în comunicat.

Într-un alt context, în data de 1 august 2013, Marian Mîrzac, folosindu-se de prerogativele funcţiei, i-a solicitat lui Călin Georgel să sustragă un document transmis din greşeală către ASF de către o angajată a Carpatica Asig.

‘Documentul respectiv releva încălcări grave ale limitelor mandatului conferit inculpatului Mîrzac, în perioada în care acesta deţinuse funcţia de director general la Carpatica Asig, încălcări săvârşite cu ocazia încheierii unui contract privind comisioanele acordate unui broker de asigurări. În acelaşi context, Mîrzac i-a cerut lui Călin să radieze din registrul electronic de intrări numărul de înregistrare al documentului respectiv transmis prin fax, în condiţiile, dacă ar fi fost supus atenţiei conducerii ASF, risca să declanşeze un control automat asupra activităţii Carpatica Asig şi ar fi creat prejudicii grave de imagine inculpatului ‘, mai spun anchetatorii.

În perioada 11-17 decembrie 2013, Radu Ruşanu a exercitat presiuni, în calitate de preşedinte al ASF, asupra mai multor societăţi de asigurări, urmărind şi reuşind impunerea lui Radu Mustăţea, membru al CA Carpatica Asig, la conducerea BAAR, asociaţie care administrează fondul la care contribuie toate societăţile de asigurări din România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii şi mandatate să elibereze documente de asigurare de răspunde civilă auto Carte verde. Valoarea acestui fond se ridică la momentul de faţă la circa 15 milioane euro.

‘Astfel, la solicitarea formulată de Mustăţea, atât direct, cât şi indirect, prin intermediul lui Mîrzac, Dan Radu Ruşanu ‘l-a mandatat’ pe vicepreşedintele ASF, Corneliu Moldoveanu, să contacteze asiguratorii din România, cu drept de vot, pentru a-i determina ca la alegerile din 19 decembrie 2013, să îi dea voturile lui Radu Mustăţea, în detrimentul contracandidatului său. În 16 decembrie 2013, conformându-se solicitării, Moldoveanu i-a cerut lui Dan Odobescu, proprietar al unei societăţi de asigurări, să intervină pe lângă diverşi asiguratori, astfel încât să le schimbe intenţia de vot în favoarea lui Mustăţea. În baza acestei înţelegeri infracţionale, Odobescu s-a angajat efectiv să determine persoanele împuternicite reprezentând 3 societăţi de asigurări să îl voteze pe acesta’, mai precizează DNA.

Procurorii susţin că astfel au fost deturnate şi direcţionate, în favoarea lui Mustăţea, 91 voturi şi că activitatea infracţională a condus la alegerea, ca preşedinte al BAAR, cu 270 voturi, faţă de 139 voturi cât a obţinut contracandidatul său.

Începând cu 28 ianuarie 2014, inculpatul Ruşanu a impus, prin intermediul Direcţiei resurse umane din ASF, ca o parte semnificativă a salariaţilor, martori şi potenţiali martori în prezenta cauză, să semneze angajamente de confidenţialitate.

Sursa citată subliniază că acest lucru a fost impus de Ruşanu ulterior efectuării, în prezenta cauză, a unor percheziţii la cele trei sedii sau puncte de lucru ale ASF din Bucureşti şi în contextul în care devenise notorie punerea sub acuzare a mai multor inculpaţi.

‘Angajaţii erau obligaţi să respecte o procedură de furnizare a informaţiilor cu caracter confidenţial, urmând ca informaţiile deţinute, de interes pentru o procedură judiciară, solicitate prin dispoziţia procurorului sau a instanţelor, să poată fi transmise numai după obţinerea acordului scris al preşedintelui ASF. Astfel, în intervalul 28 – 31 ianuarie 2014, au fost luate angajamente de acest tip unui număr de 39 de angajaţi, iar începând cu 1 februarie 2014 au fost luate alte 11 asemenea angajamente. Conform acestor angajamente, divulgarea unor date organelor de urmărire penală sau instanţei de judecată fără aprobarea preşedintelui ASF, putea fi sancţionată cu desfacerea contractului de muncă, constituind abatere disciplinară’, se mai spune în comunicatul DNA.

Cu privire la alte fapte presupus a fi fost săvârşite de membrii grupării infracţionale menţionate, cauza a fost disjunsă în vederea continuării cercetărilor.

Cu privire la Cătălin Ciripan şi Daniel Tudor, care au avut calitatea de suspecţi, urmează a se dispune clasarea cauzei, întrucât probele administrate nu au creat certitudinea că au săvârşit infracţiunile reţinute.

DNA mai precizează că s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra sumei de aproximativ 9.000 euro, ridicată de la inculpatul Mîrzac, şi asupra autoturismului acestuia marca AUDI A8 până la concurenţa sumei de peste 81.000 euro.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti.