Deputaţii PSD regretă că au vrut să modifice legea clauzelor abuzive. „Retragem proiectul”, zice Mihai Sturzu

În pragul Crăciunului, plenul Senatului aproba un proiect pentru modificare legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.

Iniţiativa este semnată de 12 deputaţi PSD şi de alţi 6 de la UNPR şi spunea, printre altele, că o clauză abuzivă care se referă la preţul contractului nu poate fi eliminată de judecător, ci doar modificată pentru a fi exprimată într-un limbaj clar şi inteligibil, că deciziile judecătoreşti vor avea efecte asupra contractului doar pentru viitor, în timp ce nulitatea absolută este înlocuită cu una parţială.

Acest proiect a fost amendat puternic în comisia juridică de la Senat la propunerea Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi a căpătat un caracter şi mai defavorabil consumatorilor.

După ce situaţia, dezvăluită de ECONOMICA.NET, a ajuns în faţa opinei publice, iniţiatorii proiectului au început să bată în retragere şi s-au declarat surprinşi de modificările aduse de colegii senatori.

„Suntem în faţa unei situaţii de manual despre starea lucrurilor din Parlament. O iniţiativă ce se dorea pozitivă a ajuns să fie modificată în defavoarea consumatorilor”, spune Mihai Sturzu, deputat PSD, şi cunoscut mai bine de către public pentru activitatea sa de cântăreţ în formaţia Hi-Q.

Sturzu a participat la o conferinţă pe această temă, organizată de asociaţia Parakletos, şi la care au mai participat şi avocatul Gheorghe Piperea (preşedinte al asociaţiei), deputatul PNL Theodor Nicolescu şi Paul Anghel, director în cadrul Autorității Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), şi mai mulţi clienţi aflaţi în proces cu băncile.

Deputatul PSD, aflat la primul mandat, spune că a vorbit cu alţi colegi iniţiatori şi va începe procedura pentru retragerea proiectului.

„Modificarea, cum a plecat ea de la Camera Deputaţilor, deşi ştiam că este imperfectă, speram să devină una din ce în ce mai bună, aşa cum s-a întâmplat şi cu alte iniţiative (…) Felul în care a ajuns la Senat m-a făcut să reconsider întreaga situaţia. Am sunat încă şapte paralamentari de la PSD şi am stabilit ca săptămâna viitoare să începem procesul de retragere a acestui proiect (…) Personal, sunt gata să o retrag. Îi voi ruga personal pe ceilalţi colegi. Această procedură poate fi făcută până la votul final”, a declarat artistul şi a precizat că va începe luni demersurile.

Theodor Nicolescu, secretarul comisiei Juridice de la Camera deputaţilor, cea care va face raportul de fond al proiectului de lege, spune însă că procedura nu permite retragerea acestuia după ce a primit votul Senatului.

Afirmaţiile deputatului PNL par a fi întărite de regulamentul Senatului, potrivit căruia o lege nu mai poate fi retrasă după ce a fost aprobată de una dintre camere. În regulamentul Camerei deputaţilor nu există prevederi specifice privind retragerea unui proiect de lege de către iniţiatori.

„Potrivit Regulamentului fiecărei Camere, până la momentul începerii dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului, la Senat (art.88) şi până la înscrierea pe ordinea de zi, la Camera Deputaţilor (art.90) iniţiatorul îşi poate retrage proiectul sau propunerea, acest drept fiind corolarul dreptului de iniţiativă legislativă. În cazul în care proiectul sau propunerea legislativă a fost adoptată de una dintre Camere, retragerea nu mai poate fi cerută din momentul sesizării celeilalte Camere”.

Scuze pentru cetăţeni, asigurări de bine

Sturzu, singurul deputat dintre semnatarii proiectului prezent la conferinţă, s-a declarat împotriva clauzelor abuzive şi a dat asigurări în faţa consumatorilor prezenţi că acest proiect de lege nu va trece.

„În niciun caz această modificare a legii nu va trece şi nu veţi găsi nicăieri votul meu. Eu sunt pe această listă nefericită alături de alţi colegi aflaţi la primul mandat şi am devenit acarii Păun”, a declarat artistul ales deputat de Bucureşti, la primul mandat.

Unul dintre clienţii aflaţi în litigiu cu banca, prezent în sală, a amintit de experienţa modificării OUG 50/2010, care a fost modificată substanţial şi în defavoarea consumatorilor de către Parlament în ultima şedinţă a Comisiei juridice, înainte de Crăciunul din 2010. Acesta l-a întrebat pe Sturzu cât de departe este dispus să meargă alături de cetăţeni şi ce va face dacă acest proiect de lege va fi totuşi aprobat, chiar şi într-o formă îndulcită, dacă îşi va înainta demisia.

„Vă asigur că nu va trece proiectul. În niciun caz. V-aş putea fi util dacă sunt parlamentar. Aveţi nevoie de un parlamentar ca mine, să fie astăzi aici să se bată cu băieţii ăia”, a replicat Sturzu.

Pe de altă parte, Nicolescu spune că deja în PNL s-a luat o decizie în acest sens şi că liberalii au hotărât să voteze pentru respingerea proiectului de lege.

„Se pare că lobbyul unor organizaţii este foarte puternic. Am avut o discuţie în comisia permanentă, şi noi, cei de la PNL, am hotărât să se voteze împotriva proiectului la plen”, a declarat deputatul PNL.

Acesta adaugă că în cazul în care proiectul va fi votat în plen, există şi varianta sesizării Curţii Constituţionale.

„Mai e o variantă, să spunem că legea trece, să punem răul înainte, ca parlamentarii să semneze o sesizare la Curtea Constituţională, înainte ca legea să fie promulgată şi să vă devină opozabilă în proces”, spune Nicolescu.

Iniţiatorul misterios

Identitatea deputatului care a venit cu această ideea acestei iniţiative legislative este un secret bine păstrat. Până acum nu şi-a asumat nimeni paternitatea proiectului pro-bănci.

Nici Struzu nu ştie al cui e proiectul pe care l-a susţinut ca iniţiator.

„Nici după telefoanele de ieri (date colegilor iniţiatori, n.red.) nu ştia nimeni a cui e iniţiativa. Putem afla, pentru că fac drumul invers: mă duc şi strâng semnături pentru retragere”

O iniţiativă păguboasă încă de la început

Sturzu, ca şi ceilalţi co-semnatari cu care am stat de vorbă, spune că a fost mânat de cele mai bune intenţii când s-a alăturat demersului de a modifica legea 193/2000 şi susţine că Senatul este responsabil pentru amendamentele favorabile bancherilor.

Însă, aşa cum a arătat şi ECONOMICA.NET şi a explicat în conferinţă Gheorghe Piperea, nici proiectul nemodificat de Senat nu este scris în beneficiul consumatorilor.

„În proiect se spune că chiar dacă se constantă că în aceste contracte sunt clauze abuzive, când e vorba de cost, adică dobândă, dobândă modificată după voinţa băncii, comision de risc, judecătorul nu le mai poate elimina din contract, ci doar i se lasă posibilitatea de a face limbajul clar şi inteligibil”, a declarat Piperea, cu referire la modificarea propusă pentru articolul 13 din lege.

De asemenea, acesta a criticat şi prevedere existentă în proiectul iniţial care reduce rolul asociaţiilor de consumatori, care nu vor putea obţine efecte în instanţă şi pentru contractele în executare, ci doar pentru cele viitoare, ceea ce ar face inutile demersurile organizaţiilor non-guvernamentale.

Avocatul, care reprezintă mai multe grupuri de clienţi în litigiile cu băncile, mai atrage atenţia şi asupra înlocuirii principiului de nulitate absolută cu nulitatea relativă încă din proiectul iniţial.

„Nu se mai vorbeşte de nulitate absolută, ci de nulitate relativă. Nulitatea absolută poate fi invocată şi acum şi peste 20 de ani. Cea relativă doar în trei ani. Dacă sunt contracte din 2008, nu se mai aplică, după forma ce se doreşte a fi aprobată”, spune Piperea.

Acesta mai spune că băncile au pierdut definitiv 6.000 de procese cu clienţii şi că alte 15.000 se află pe rolurile instanţelor în diferite stadii.

Reprezentantul ANPC spune că instituţia a fost prezentă la dezbaterile din Senat şi că a venit cu amendamente şi observaţii şi a dat aviz negativ proiectului.

„Noi am mai trăit frustrarea asta, când cu modificarea OUG 50. Au fost mii de reclamaţii şi oameni frustraţi”, a declarat Anghel.

Proiectul pentru modificarea legii 193/2000 a primit aviz negativ de la Guvern şi cam toate comisiile pe la care a trecut, fiind totuşi propulsat de o forţă misterioasă.

Această lege a mai fost modificată începând cu 1 octombrie 2013, când au intrat în vigoare noi articole la această lege (12 şi 13), care dau o greutate mai mare unei decizii judecătoreşti. Dacă până acum se judeca de la caz la caz, legea spune că anumite sentinţe capătă un caracter universal şi se vor aplica pentru toţi consumatorii care au încheiat un contract cu un profesionist, dacă acel contract are caracter preformulat – la iniţiativa ANPC şi a asociaţiilor de consumatori.

Modificarea iminentă a legii odată cu noul Cod de procedură civilă, prin care a fost desăvârşită integrarea în legislaţia naţională a Directivei 13 din 1993, obligatorie încă din 2007, a pus pe jar comunitatea bancară, lovită în ultimii ani de un număr ridicat de reclamaţii şi procese pe clauze abuzive – practic, pe legea 193 s-au câştigat procesele iniţiate de clienţi şi ANPC.
Prin Asociaţia Română a Băncilor (ARB), bancherii au făcut un lobby eficient la Guvern, Banca Naţională şi Fondul Monetar Internaţional pentru a întârzia intrarea în vigoare a modificărilor legislative.

În cele din urmă, acestora li s-a făcut concesia înfiinţării unui tribunal specializat la Bucureşti care să judece acest tip de cauze – încă nefuncţional.