INTERVIU Martin Schulz: Despre sancţiunile împotriva Rusiei, partide extremiste, evaziune fiscală şi taxe

Martin Schulz a explicat că unul dintre motivele participării scăzute la vot la alegerile europene îl reprezintă dezechilibrul între impactul real al Parlamentului European şi percepţia publică. El a declarat de asemenea că reprezentanţii partidelor extremiste, antieuropene sau anti-imigraţie care vor ajunge în legislativul comunitar nu vor bloca Parlamentul European, chiar dacă prezenţa lor ar putea creşte cu aproximativ 40 de mandate.

Preşedintele Parlamentului European a spus totodată că este în favoarea aplicării de sancţiuni europene împotriva Rusiei în criza ucraineană, dar ‘în caz de necesitate’.

AGERPRES: Domnule preşedinte, v-aţi exprimat opoziţia faţă de extinderea sancţiunilor europene împotriva Rusiei. Acum vedem că G7, SUA şi UE vorbesc despre extinderea acestor sancţiuni. Date fiind ultimele evoluţii, inclusiv cele din estul Ucrainei, care este poziţia dumneavoastră acum?

Martin Schulz: Sunt surprins de întrebarea dumneavoastră. Nu am criticat şi refuzat niciodată sancţiunile, ci dimpotrivă.

AGERPRES: Aţi atras atenţia împotriva lor.

Martin Schulz: Sunt în favoarea sancţiunilor, în caz de necesitate. Abordarea mea a fost următoarea: haideţi să încercăm, înainte de a lua o decizie privind adoptarea de sancţiuni dure, să găsim o cale pentru soluţii diplomatice. Asta a fost, apropo, exact ceea ce au spus preşedintele (american Barack) Obama şi secretarul (american de stat John) Kerry. Există încă loc pentru activităţi diplomatice. Dacă sunt epuizate activităţile diplomatice, dacă este inutil să discutăm, să avem un dialog, atunci trebuie să decidem în legătură cu sancţiunile. Adaug că aş fi bucuros dacă toate guvernele le-ar spune cetăţenilor lor că sancţiunile au de asemenea un impact şi asupra noastră, nu doar asupra ruşilor.

AGERPRES: Ce părere aveţi de recenta iniţiativa franco-poloneză de creare a unei comunităţi europene energetice pentru a reduce dependenţa UE de gazul rusesc? Credeţi că UE ar trebui şi poate să-şi reducă această dependenţă de gazul rusesc?

Martin Schulz: Nu este niciodată prea târziu. Sunt bucuros că acum guvernele discută despre o uniune energetică. Parlamentul European o discută de ani de zile. Iar eu fac parte dintre aceia care, de ani de zile, cer să fie creată o astfel de uniune energetică ce face ca Europa să fie mai independentă, mai puţin dependentă de alimentările cu energie din alte părţi ale lumii.

AGERPRES: Una dintre îngrijorările referitoare la alegerile europene de luna viitoare este o posibilă prezenţă semnificativă, de 20%, a partidelor extremiste, antieuropene sau anti-imigraţie. Care sunt riscurile unei astfel de prezenţe în Parlamentul European?

Martin Schulz: Îi avem deja şi în prezent. Dar vor reveni într-un număr mai mare. Nu vor avea 200 de locuri. Dacă Ataka are un loc sau două locuri în Parlamentul European din 750 nu schimbă nimic. Sau dacă (Partidul) România Mare are un loc sau trei locuri. Nu este mare lucru. În total, aceştia au în prezent în jur de 90 (de europarlamentari) şi probabil vor avea în jur de 130. Înseamnă mai mult cu 40, dar, cu 130 din 750, înseamnă că există 620 (de europarlamentari) care aparţin tendinţei democratice şi proeuropene. Prin urmare, este o majoritate covârşitoare. Nu vreau să minimalizez importanţa acestei evoluţii, dar ei nu vor bloca Parlamentul European. Este imposibil. Întrebarea este: Sunt ei cei care decid în legătură cu dezbaterea publică şi agenda politică? Iar acesta este un apel pentru noi să facem propuneri concrete pentru soluţii pentru oamenii care şi-au pierdut încrederea deoarece şi-au pierdut locurile de muncă, deoarece copiii lor sunt şomeri. Şi au sentimentul că la Bruxelles se discută exclusiv în miliarde. Pentru dumneavoastră şi pentru mine, un milion este o sumă enormă. Dar pentru 96% din cetăţenii noştri, o mie de euro este o sumă enormă. Vreau să mă ocup de propuneri concrete pentru problemele zilnice ale oamenilor cu o mie de euro. Când vor vedea că Uniunii Europene îi pasă, atunci vor înţelege că trebuie să ne ocupăm de miliarde. Acest lucru trebuie să schimbăm. Şi de aceea trebuie să facem propuneri concrete. Asta trebuie să facem în campania electorală. Deoarece, pentru aceşti populişti totul este un ţap ispăşitor, dar nu au nicio soluţie.

AGERPRES: Într-un discurs recent pe care l-aţi susţinut la Paris, aţi spus că veţi face din lupta împotriva evaziunii fiscale unul dintre pilonii politicii dumneavoastră împotriva austerităţii şi că sunteţi în favoarea unei taxe pe tranzacţiile financiare. Puteţi explica această poziţie?

Martin Schulz: Experţii ne spun că aproximativ 2.000 de miliarde de euro reprezintă pierderi ale sistemului fiscal în Europa în fiecare an prin evaziune fiscală. Imaginaţi-vă. Cu numai 10% din această sumă am putea rezolva multe probleme, aici în ţară la dumneavoastră şi în alte ţări de asemenea. Prin urmare, lupta împotriva evaziunii fiscale este o eliberare pentru bugetul public al statelor membre. De ce pierd oamenii încrederea în Europa? Când speculatorii fac profituri de miliarde şi nu plătesc taxe, dar când produc pierderi de miliarde, contribuabilii trebuie să plătească pentru ei. Aceasta este realitatea, ceea ce văd oamenii. Iar ei trebuie să plătească pentru speculatori, ţările trebuie să plătească pentru speculatori, ţările reduc pensiile şi cresc taxele, reduc salariile, iar tinerii sunt şomeri. Aceasta este realitatea în multe state membre ale Uniunii Europene. Lupta împotriva evaziunii este o luptă împotriva acestei pierderi a încrederii şi o luptă în favoarea recâştigării încrederii. În ceea ce priveşte taxa pe tranzacţiile financiare: în ţara mea, la Frankfurt, unul din cele mai importante centre financiare din lume, dacă te duci la piaţă şi cumperi un kilogram de roşii plăteşti TVA. Dacă vinzi sau cumperi un pachet de acţiuni, nu plăteşti TVA. Nu este corect. Acesta este motivul pentru care sunt în favoarea taxei pe tranzacţiile financiare, care nu este decât un TVA pentru tranzacţiile financiare şi aduce ceva mai multă dreptate în sistemul nostru financiar.

AGERPRES: Care credeţi că ar trebui să fie prioritatea României în privinţa UE în următorii ani?

Martin Schulz: Aş răspunde invers. Care ar trebui să fie prioritatea Uniunii Europene faţă de România? Cred că România are un potenţial enorm. În cursul dimineţii (de sâmbătă, n.r.) am vizitat o instituţie fascinantă din domeniul fizicii nucleare ce cooperează cu întreaga lume, cu ţara mea (Germania, n.r.), cu SUA, cu Regatul Unit – ELI (proiectul ELI-NP de la Măgurele, n.r.). Este un semnal că România şi întreaga regiune a Mării Negre au un enorm potenţial economic şi ştiinţific. Am avut în ultimii 15 ani un exod al creierelor din România, dar aceasta este o şansă de a-i aduce înapoi pe oameni în România. Întrebarea este ce ar trebui să facă România în UE şi ce ar trebui să facem în UE cu România, pentru a dezvolta ţara, pe baza infrastructurii, cercetării şi educaţiei.

AGERPRES: În cazul în care veţi deveni preşedinte al Comisiei Europene, ce tip de preşedinte veţi fi?

Martin Schulz: Ca preşedinte al unei importante instituţii în Uniunea Europeană, ţin cont de experienţele din viaţa mea politică, în special ca primar. Am fost primar 11 ani. Din experienţa mea, cu cât procesul de luare a deciziilor este mai apropiat de cetăţeni, cu atât există un grad mai mare de acceptare şi sprijin. Primul meu lucru ca preşedinte al Comisiei Europene va fi o scrisoare către toţi funcţionarii Comisiei prin care le voi cere (…) să facă propuneri, să se gândească la ce facem noi aici, la ce ar putea fi făcut mai bine la nivelurile local, regional şi naţional. A transfera acţiuni, a delega responsabilităţi la nivelurile local, regional şi naţional este, în opinia mea, un pas foarte important pentru a recâştiga încrederea. Iar cetăţenii au înţeles că există o prăpastie între noi şi ei. Şi încearcă să depăşească această prăpastie. Apoi cred că putem să recâştigăm încrederea. Este doar un exemplu de ceea ce vreau să fac ca preşedinte al Comisiei Europene: să deschid uşile, ca ceea ce facem să fie vizibil şi accesibil pentru cetăţeni. Dacă ar fi să rezum: vreau să reformez Uniunea Europeană în direcţia unei mai mari transparenţe, deschideri şi participări.

AGERPRES: Toată lumea vorbeşte despre noile puteri pe care le are Parlamentul European în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, prin alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene. Cum credeţi că liderii statelor membre vor reacţiona în negocierile de după alegeri? Există riscul unei paralizii instituţionale?

Martin Schulz: Nu ştiu. Nu cred. Dacă numărăm, cred că 27 din 28 de şefi de guvern au desemnat candidaţi. Doisprezece social-democraţi au desemnat candidatul social-democrat. Unsprezece de la Partidul Popular, inclusiv (cancelarul german Angela) Merkel, l-au desemnat pe domnul Juncker. Patru premieri liberali l-au desemnat pe domnul Verhofstadt. 27 din cei 28 de membri ai Consiliului European au decis public să sprijine un candidat. Iar dacă aceşti 27 le spun după alegeri votanţilor că a fost o glumă, acest lucru este inimaginabil într-o democraţie parlamentară. Zvonurile răspândite în Europa de oameni cu interese că, la final, şefii de stat şi de guvern nu vor lua în serios votul electorilor le aud şi citesc despre ele în fiecare zi, dar, cu siguranţă, nu va fi aşa.

AGERPRES: Una dintre provocările alegerilor europene este rata scăzută de participare la vot. La precedentele alegeri europene din România, am avut o prezenţă extrem de scăzută la vot, de doar 27%. Care este mesajul dumneavoastră pentru votanţii români pentru a încerca să-i convingeţi să mergă la vot?

Martin Schulz: Uniunea Europeană decide în legătură cu multe lucruri care afectează viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor europeni, inclusiv a românilor. Viaţa dumneavoastră, la fel ca a mea, este afectată direct de procesul de luare a deciziilor. Până în prezent, numirea celui mai înalt responsabil din Europa, preşedintele Comisiei Europene, era rezultatul unei înţelegeri în spatele uşilor între şefii de stat şi de guvern. Acum, cetăţenii, prin votul lor prin care trimit parlamentari în Parlamentul European, decid direct cine are o majoritate în Parlamentul European şi cine nu, deoarece Parlamentul European votează viitorul preşedinte al Comisiei. Prin urmare, românii au un impact direct şi un cuvânt de spus în legătură cu ce fel de Europă îşi doresc să vadă şi cine ar trebui să conducă Uniunea Europeană. Cei care vor să mă vadă pe mine preşedintele Comisiei ar trebui să voteze pentru partidele socialiste şi social-democrate. Cei care vor să vadă un conservator votează pentru partidele care îl sprijină pe fostul premier din Luxemburg, domnul (Jean-Claude) Juncker, care este candidat. Cei care vor să vadă un liberal votează pentru (Guy) Verhofstadt. Recomandarea mea este să voteze pentru mine.

AGERPRES: Care credeţi că sunt explicaţiile pentru aceste rate scăzute ale prezenţei la vot?

Martin Schulz: Impactul real al Parlamentului European, dreptul real de luare a deciziilor şi percepţia publică sunt complet dezechilibrate. Adevărata noastră putere politică nu este percepută în mod corespunzător. Asta încerc să schimb. De ani de zile, călătoresc pentru a face cunoscut Parlamentul European, pentru a-l face mai vizibil, mai transparent, cu o voce mai puternică. Parlamentul European este singurul loc unde, în Uniunea Europeană, deciziile sunt dezbătute şi luate în mod deschis, nu în spatele uşilor închise. Orice cetăţean poate să vadă cine ce a decis. Însă, percepţia publică nu este aşa cum ar trebui să fie. Spre exemplu, în viaţa privată, când mă întâlnesc cu prietenii de la fotbal din trecut – ne întâlnim din când în când -, ei îmi spun ceea ce-mi spun şi oamenii din România, acelaşi lucru: 75% din toate regulile vin de la Bruxelles, ok. Dar, trei minute mai târziu, îmi spun: Da, dar Parlamentul European nu are nicio influenţă. Dacă 75% din regulile europene vin de la Bruxelles, de ce Parlamentul European nu are nicio influenţă? Acest lucru este dezechilibrat. De aceea cred că votanţii români ar trebui să se gândească la faptul că Parlamentul European ia decizii în legătură cu lucruri importante care îi afectează direct şi nu ar trebui să se abţină de la dreptul de a decide cine sunt oamenii care iau decizii pentru ei.

AGERPRES: Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat într-un interviu recent că dumneavoastră ca preşedinte al Comisiei Europene veţi fi departe de sprijinul pe care Jose Manuel Barroso şi Comisia sa l-au oferit Republicii Moldova şi că socialiştii vor face compromisul în ceea ce priveşte ‘agresivitatea’ Rusiei în Europa. Vineri, preşedintele Băsescu a spus că, pentru dumneavoastră, anexarea Crimeii este un ‘fapt împlinit’. Care este comentariul dumneavoastră?

Martin Schulz: Sunt puţin surprins de agresivitatea preşedintelui (Traian) Băsescu, cu care am cooperat în ultimii ani întotdeauna foarte constructiv. Prin urmare, nu ştiu de ce este, dintr-o dată, atât de ostil faţă de mine. Aş putea menţiona o listă lungă de convorbiri telefonice, întâlniri şi schimburi de opinii între el şi mine pentru soluţii, de exemplu, pentru aderarea României la Schengen. El a găsit în mine un susţinător ferm. Prin urmare, sunt puţin surprins. Nu înţeleg ce se află în spatele acestui lucru. Interpretarea mea este că face poate parte din campania electorală. Nu ştiu.

AGERPRES: În acest caz, care va fi poziţia dumneavoastră faţă de Republica Moldova dacă veţi ajunge preşedinte al Comisiei Europene?

Martin Schulz: Integritatea teritorială a statelor suverane în Europa este de neatins. Am condamnat ferm încălcarea unilaterală a regulilor internaţionale de către Rusia, prin anexarea Crimeii la Rusia. Am condamnat-o ferm spunând, şi o repet, că un membru al Consiliului de Securitate, cu drept permanent de veto, folosindu-şi dreptul de veto des spunând că este o încălcare a regulilor internaţionale, este el însuşi obligat să respecte regulile internaţionale. Condamn ferm ce a făcut Rusia. Este incompatibil cu regulile internaţionale. Dar, este un fapt ce s-a întâmplat acolo. Asta am spus şi nimic altceva. Şi, pentru a reveni la Republica Moldova, integritatea teritorială a Republicii Moldova, la fel ca a Ucrainei şi a celorlalte ţări, nu ar trebui încălcată, iar dacă ruşii nu vor respecta această integritate teritorială, vor încălca încă o dată regulile internaţionale şi, de aceea, cred că sancţiunile într-un astfel de caz sunt absolut justificate. Aceasta a fost întotdeauna poziţia mea şi aceasta este, apropo, poziţia Parlamentului European, într-o majoritate covârşitoare. Cu atât mai mult am fost surprins de observaţiile lui Traian Băsescu. Nu ştiu ce se află în spatele lor, dar sunt politician şi cunosc jocurile politice şi cred că este un joc politic pe care îl joacă preşedintele.

Martin Schulz a participat la Bucureşti la evenimentul de lansare a candidaţilor alianţei electorale PSD-UNPR-PC la alegerile europarlamentare.