Cifrele care arată că mulți români gândesc ca Donald Trump: Profitul înainte de toate! ESG și capitalismul „eco-social” nu există pentru tinerii din România

România rămâne una dintre oazele de capitalism autentic într-o lume dominată  de principiile postcapitalismului: responsabilitate socială și protecția mediului înainte de satisfacția clientului și profit. Românii sunt adepți ai capitalismului autentic care presuspune că profitul este principala responsabilitate a companiilor, înainte ca ele să se implice direct în acțiuni sociale sau de altă natură. În practică, românii își păstrează și obiceiurile comerciale, pentru că doar 2% se uită la noile criterii privind impactul comerciantului asupra mediului și societății. Din acest punct de vedere, poziționarea românilor față de Donald Trump, noul președinte al Statelor Unite ale Americii (SUA), este una mai degrabă apropiată, cel puțin conceptual. O arată date concrete privind percepția românilor asupra elementelor postacapitalismului eco-social.

Citește și: Efectul Trump în economia lumii: Bitcoin și dolarul bat noi recorduri, aurul scade, SUA se împrumută mai scump

În încercarea de a măsura și a detalia nivelul de educație financiară al românilor într-un studiu amplu, Institutul de Studii Financiare (ISF) dedică un capitol conceptului ESG, popularizat puternic și chiar impus în ultimii ani (prin Directive) de Uniunea Europeană. Termenul ESG înglobează factorii de mediu, sociali și de guvernanță, susceptibili să influențeze evoluția mediului economic și social. Acest concept pe care îl vedem aplicat peste tot, de la obligativitatea de  recicla sticlele de plastic până la interzicerea automobilelor cu motoare termice, digitalizare obligatorie sau introducerea unor cote de gen în companii și autorități, contrazice, practic, prin definiție, conceptul clasic de capitalism, care arată că principala responsabilitate a unei întreprinderi este să obțină profit.

Orientarea companiilor către acțiuni de protecție a mediului, implicarea în activități de responsabilitate socială, precum și promovarea transparenței, eticii și responsabilității față de terți reprezintă obiective ale managementului modern

Definiție ESG

Orientare clară spre profit, mai ales la tineri și la persoanele cu educație

Datele din studiul mai sus amintit, în fapt răspunsurile celor chestionați, arată  că românii nu gândesc deloc în spiritul ESG. Iată, mai jos, principalele rezultate. Menționăm, încă o dată, că este vorba despre un eșantion de 1.055 de persoane considerat relevant statistic.

Sub 30% dintre români chiar cred că pentru companii e mai important impactul asupra mediului decât profitul

Tinerii sub 30 de ani sunt mult mai orientați spre profit decât românii cu vârsta peste 60 de ani

Românii cu educație universitară sunt mult mai orientați spre profit decât cei cu studii gimnaziale

Îndemnurile de a cumpăra doar de la firme „responsabile” nu prind în România. Nici obligativitățile nu au mari efecte

Într-o situație practică, cea a cumpărăturilor, românii își arată încă o dată dezinteresul pentru tendințele ESG. Concret, la afirmația „Înainte de a cumpăra ceva, mă gândesc dacă firma de la care achiziționez se străduiește să-și îmbunătățească impactul social sau de mediu”, 43,5% dintre respondenți au răspuns că nu o fac niodată și 23,8% că se întâmplă foarte rar. Doar 2,2% dintre participanții la sondaj au spus că se gândesc întotdeauna la impactul social și de mediu.

În același studiu al ISF , dar la un alt capitol, găsim date despre notorietatea și, respectiv, nivelul de utilizare a produselor financiare de tip ESG.

Din 17 produse financiare enumerate, așa numitele „împrumuturi verzi”, au cel mai mic grad de notorietate (sub 14% dintre cei întrebați au auzit de ele) și  nu există ca nivel de utilizare, în condițiile în care doar 8 din 1055 de persoane au spus că au folosit un astfel de produs. Menționăm că băncile au fost obligate de Uniunea Europeană să aibă în portofolii așa numitele „credite verzi”, iar reglementările cu aplicare în viitor impun chiar cote pentru aceste produse. Banca Națională a înființat o direcție specială pentru finanțări verzi. Aceste credite ar trebui acordate pentru acțiuni care să ducă la reducerea emisiilor de carbon, cum ar fi eficientizarea energetică a clădirilor sau a fabricilor.

Vezi AICI concluziile studiului ISF privind educația financiară la români