Fondul a analizat 174 de state pentru a vedea cât de pregătite sunt să facă față revoluției pe care inteligența artificială o aduce. Rezultatele au fost compilate într-un Index și se bazează pe date de la opt instituții, inclusiv Organizația Internațională a Muncii, Banca Mondială, Forumul Economic Mondial și altele.
Singapore se clasează pe primul loc ca fiind țara cea mai pregătită pentru adoptarea fără probleme a AI. Guvernul a investit peste 700 de milioane de dolari în creșterea capacităților de AI și în sprijinirea strategiilor naționale în materie de AI. Top 10 este dominat de țări din Europa. După Singapore, urmează în ordine: Danemarca, SUA, Olanda, Estonia, Finlanda, Elveția, Noua Zeelandă, Germania și Suedia.
România se clasează pe locul 41, imediat după Chile. După România, se situează majoritatea statelor din regiune: Grecia (locul 42), Croația (locul 43), Bulgaria (locul 44), Ungaria (locul 46).
Pe ultimele locuri se află preponderent state africane, Iată clasamentul de la coadă, în ordine inversă: Sudanul de Sud, Afghanistan, Republica Centrală Africană, Somalia, Mauritania, Sudan, Chad, Libia, Congo.
Raportul „AI Preparedness Index Dashboard” starea economiei în funcție de infrastructura digitală, capitalul uman, politicile în domeniul muncii, inovarea, integrarea și reglementarea acestora.
Fiecare parametru are un set de subindicatori, inclusiv, dar fără a se limita la, investiții susținute în capitalul uman, expertiză STEM incluzivă, un ecosistem de cercetare și dezvoltare dinamic și adaptabilitatea cadrelor juridice la modelele de afaceri digitale.
Potrivit raportului, inteligența artificială are potențialul de a transforma economia globală, în special în zona pieței muncii. Aceasta ar putea pune în pericol 33% din locurile de muncă din economiile avansate, 24% din economiile emergente și 18% din țările cu venituri mici. Însă, partea bună este că aduce, de asemenea, un potențial enorm de creștere a productivității locurilor de muncă existente pentru care AI poate fi un instrument complementar și de creare a unor noi locuri de muncă și chiar a unor noi industrii.
Economiile avansate vor resimți atât avantajele, cât și provocările AI mai devreme decât piețele emergente și economiile în dezvoltare, în principal din cauza structurii lor de angajare, concentrată pe roluri cognitive.
Femeile și persoanele cu studii superioare sunt mai expuse la tehnologiile AI, dar au și șanse mai mari de a beneficia de ele, comparativ cu lucrătorii mai în vârstă, care ar putea avea dificultăți în adaptare. Inegalitățile de venit și avere sunt de așteptat să crească, mai ales dacă AI continuă să fie mai profitabilă pentru lucrătorii cu venituri mari și capitalul de investiții.
FMI mai notează că în economiile avansate, aproximativ 60% din locurile de muncă pot fi afectate de AI. Aproximativ jumătate din locurile de muncă expuse pot beneficia de integrarea AI, sporind productivitatea. În cazul celeilalte jumătăți, aplicațiile AI ar putea executa sarcini-cheie îndeplinite în prezent de oameni, ceea ce ar putea reduce cererea de forță de muncă, ducând la scăderea salariilor și reducerea angajărilor. În cele mai extreme cazuri, unele dintre aceste locuri de muncă ar putea dispărea.
FMI recomandă pentru factorii de decizie politică, cei din economiile avansate să extindă plasele de siguranță socială, să investească în formarea lucrătorilor și să acorde prioritate inovării și integrării AI. Coordonându-se între ele la nivel global, aceste țări ar trebui, de asemenea, să consolideze reglementările pentru a proteja oamenii de potențialele riscuri și abuzuri și pentru a consolida încrederea în AI. Prioritatea politică pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare ar trebui să fie crearea unei baze solide prin investiții în infrastructura digitală și în formarea digitală a lucrătorilor.
Lecțiile învățate din valurile anterioare de automatizare și modelarea FMI sugerează că o asigurare de șomaj mai generoasă ar putea atenua impactul negativ al IA asupra lucrătorilor, permițându-le acestora să găsească locuri de muncă care să corespundă mai bine competențelor lor. Majoritatea țărilor dispun de o marjă considerabilă pentru a extinde acoperirea și generozitatea asigurării de șomaj, pentru a îmbunătăți transferabilitatea drepturilor și pentru a lua în considerare forme de asigurare a salariilor.
În același timp, formarea sectorială, ucenicia și programele de perfecționare și recalificare ar putea juca un rol mai important în pregătirea lucrătorilor pentru locurile de muncă din era AI. Potrivit FMI, vor fi necesare programe cuprinzătoare de asistență socială pentru lucrătorii care se confruntă cu șomajul pe termen lung sau cu reducerea cererii locale de forță de muncă din cauza automatizării sau a închiderii industriei.