Cu doar 14 avioane care mai zboară, față de peste 30 cât avea în perioadele „de glorie”, TAROM a atribuit contractul de asigurare pentru avioane (similar cu CASCO) și cel pentru răspunderi față de terți (echivalent al RCA). Conform surselor Economica, contractul, care presupune, de fapt, mai multe contracte, inclusiv pentru asigurarea pieselor de schimb de exemplu, revine la cuplul Omniasig VIG-Marsh România. Prima de asigurare cu care cei doi au ofertat și au câștigat este undeva între 1,5 și 1,7 milioane de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii 8-10 ani. Înțelegerea va intra în vigoare de la 1 decembrie anul acesta, în condițiile în care vechiul contract, deținut de Renomia SRBA în parteneriat cu Gallagher, expiră pe 30 noiembrie.
Contractul încă în vigoare a presupus plata unei prime de asigurare de circa 2,2 milioane de dolari. Scăderea primei de asigurare- în ciuda faptului că, la nivel internațional, unde este plasat contractul TAROM așa cum vom explica mai jos, costul riscului a crescut în ultimii ani- nu este o surpriză, în condițiile în care sunt mai puține avioane si mai putine curse de asigurat . Nu cunoaștem încă suma asigurată, însă cu siguranță ea este mai mică decât în cazul precedentului contract. În general, suma asigurată se învârtea în jurul a un miliard de dolari, anul trecut fiind undeva peste 900 de milioane de dolari. În prezent, conform datelor companiei, TAROM mai are doar 14 avioane operaționale, în timp ce până nu mai târziu de anul trecut opera cu 29 de avioane, iar în 2021 cu 32 de avioane.
Flota companiei TAROM cuprinde 14 aeronave, după scoaterea din exploatare și vânzarea celor patru modele Airbus 318. În prezent, 10 aeronave operează zboruri în programul normal, în timp ce conform planificării de întreținere a flotei, trei aeronave Boeing și ATR beneficiază de operațiuni de mentenanța periodică programată. Al patrulea avion beneficiază de operațiuni de reparație, în urma cunoscutului incident de pe aeroportul Oradea, au transmis cei de la Tarom.
Ce sume primesc pasagerii sau rudele acestora în caz de accident și cum funcționează asigurarea pentru avioane
Încă nu avem detalii privind acoperirile exacte ale noului contract, pentru că el nu a fost încă anunțat oficial, însă elementele de bază nu se vor schimba față de precedentul contract, așa cum nu s-au schimbat în ultimii 20 de ani cel puțin. Așadar, iată câteva elemente din contractul anual, care se vor menține aproape sigur și în viitorul contract de asigurare a TAROM.
Polița de tip CASCO pentru avioane nu este mult diferită față de cea pentru automobile. În esență, se despăgubesc, în anumite condiții și cu anumite excepții, defecțiunile suferite de aparatele de zbor. Potrivit caietului de sarcini de anul trecut, care se modifică doar marginal de la an la an și în principiu doar în cazul sumelor nu și a fondului, TAROM solicită o sumă pentru piesele de schimb și echipamente care se strică și o alta pentru daună totală din accidente.
Există și o franșiză, adică o sumă până la care asigurătorul nu intervine sau care va fi scăzută din despăgubirea achitată de asigurător în caz că dauna excede această sumă. În cazul aparatelor Airbus și Boeing franșiza este stabilită la 750.000 de dolari.
În cazul poliței de răspunderi, limita maximă merge până la 750 de milioane de dolari per eveniment în cazul pasagerilor și 25 de milioane de dolari în cazul non-pasagerilor.
Un contract mai puțin uzual, cu o importantă componentă de imagine: Partea dificilă se negociază, de fapt, la Londra
Deși nu mai este de ceva timp cel mai mare contract de asigurare din România, contractul cu TAROM rămâne unul important pe piața locală. Pe lângă componenta financiară totuși notabilă pentru nivelul pieței de la noi, el are și o importantă componentă de imagine. Este o chestiune de prestigiu pentru firma care îl câștigă, un fel de certificat care arată că respectiva firmă are capacitatea de a gestiona riscuri mari, dar și pe aceea de a negocia în marile piețe ale lumii.
Natura contractului de asigurare TAROM presupune ca riscurile să fie plasate integral în reasigurare. Practic, firma care câștigă contractul (fronter), în acest caz Omniasig, își va asuma doar rolul de furnizor de servicii, adică este entitatea căreia TAROM i se va adresa în caz de daună, care va gestiona procedurile, dar va plăti cu banii de la reasigurători, unde merge și cea mai mare parte a primei de asigurare. Totuși, Omniasig încasează și ea un comision destul de substanțial. În plus, contul TAROM este o chestiune de prestigiu, având în vedere dimensiunile sumelor asigurate și complexitatea sa.
Brokerul partener, Marsh(cel mai mare broker din lume), are rolul pe care anul trecut l-a avut Gallagher, adică acela de a plasa riscurile în reasigurare, contra unui comision. Numele, experiența internațională, conexiunile și reputația sunt foarte importante în acest domeniu, de aceea este imposibil ca un broker din România să poată avea acces la această piață. Majoritatea riscurilor preluate vor merge prin cea mai mare Bursă de asigurări din lume, Lloyds of London, către mai mulți reasigurători. Unul dintre aceștia (denumit leader, în termeni tehnici) își va asuma între 10 și 20% din riscuri, iar restul se vor disipa către alte probabil zeci de companii de reasigurare din întreaga lume, cu procente mici. Este un sistem care se aplică peste tot în lume pentru asigurările de aviație, având în vedere că sumele asigurate sunt extrem de mari și nu ar putea fi asumate de o singură companie. În caz de daună, despăgubirile vor fi plătite pe paliere, de către reasigurători, în funcție de procentul de risc asumat, procent care coincide cu partea din primă încasată. Cei 1,5-1,7 milioane de dolari încasați pe primă vor merge în proporție covârșitoare către reasigurători.