Isărescu: ”Țara trebuie să intre la dietă. Reducerea unui deficit extern de 8% nu se poate face fără tensiuni economice, care se pot duce și în social”. BNR a majorat prognoza de inflație la 4,9%

Prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an este de 4,9%, mai mare decât cea anterioară de 4%. Pentru anul viitor, nivelul acesteia a fost estimat de BNR la 3,5%, urmând ca abia după 2025 să vedem o integrare a nivelului inflației în intervalul țintă stabilit de BNR. Tot el a precizat că dobânzile vor scădea doar atunci când prognoza de inflație va merge clar în jos.

”Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce şi spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Este greu de spus că sectorul neguvernamental al contribui prea mult sau semnificativ la deficitele externe. Corecţiile care se vor face în ceea ce priveşte deficitul public se vor reflecta şi în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se va face”, a spus Isărescu.

Ceea ce a lăsat guvernatorul să se înțeleagă este legat de faptul că orice corecție se face cu o ”strângere a curelei”, dar că nu totdeauna o strângere a curelei înseamnă neapărat ceva dramatic și că se poate face și printr-un soi de dietă, iar România trebuie să treacă prin această dietă pentru a-și corecta deficitele gemene, iar această corecție se poate duce și în extern, uneori chiar în plan social.

Guvernatorul BNR a precizat că programul fiscal de corecție trebuie să fie unul coerent, cu un puternic sprijin politic și că, în funcție de cum va arăta acest program de corecție fiscal bugetară și BNR își va stabili viitoarea politică macroeconomică.

Raportul asupra inflației a identificat o serie de riscuri la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflației. Astfel, pe plan extern au fost menționate trenarea activității economice (în special Germania, China), conduita viitoare a politicii fiscale la nivel european (implementarea, ulterior aprobării de către Consiliul European, a Planurilor bugetar structurale), decizii de politică monetară ale BCE și Fed și conduita băncilor centrale din regiune.

Prețurile materiilor prime, ale bunurilor intermediare și finale (îndeosebi componente energetice și bunuri alimentare) sunt și ele o componentă a incertitudinilor privind evoluția inflației. Exacerbarea conflictelor geopolitice pot crea noi șocuri de natura ofertei: noi disfuncționalități în lanțurile de aprovizionare, puseuri inflaționiste asociate evoluției cotațiilor petrolului (afectarea unor puncte critice privind infrastructura petrolieră), perturbări ale livrărilor de gaze naturale sau un necesar sezonier sporit (vreme extrem de friguroasă).

Raportul BNR menționează de asemenea în categoria riscuri eventuale măsuri intervenționiste, de restricționare a comerțului liber, implicații ale expirării schemei privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale în România, posibile distorsiuni ale funcționării piețelor ocazionate de plafonarea prețurilor bunurilor agroalimentare, fenomene climaterice extreme tot mai frecvente.

Alte riscuri vin din punctul de vedere al politicii fiscale și a veniturilor și din piața muncii.