Prima fabrică de hârtie specială care va înlocui toate pungile de plastic se face la Giurgiu. Vladimir Cohn, industriaș: Investiție de 75 de milioane de euro, 100 de angajați doar în următoarele șase luni. Când începe producția

Omul de afaceri Vladimir Cohn, cel mai important jucător din industria hârtiei de după 1989 și unul dintre cei mai puternici antreprenori români, dezvoltă, la Giurgiu, prima fabrică din țară care va produce hârtie specială pentru ambalajele care vor înlocui pungile de plastic în retail, ca urmare a impunerilor europene. Cohn a dezvăluit, pentru Economica, valoarea investiției, numărul inițial de lucrători, data la care va porni producția, meseriile pe care trebuie să le stăpânească viitori angajați, dar și ce l-a convins să aleagă Giurgiu pentru noua sa fabrică.
Şerban Buşcu - mar, 12 nov. 2024, 22:04
Prima fabrică de hârtie specială care va înlocui toate pungile de plastic se face la Giurgiu. Vladimir Cohn, industriaș: Investiție de 75 de milioane de euro, 100 de angajați doar în următoarele șase luni. Când începe producția

Prima fabrică de hârtie specială care va înlocui pungile de plastic din magazine va  fi construită la Giurgiu și va începe să producă din 30 noiembrie 2025, a arătat, pentru Economica, Vladimir Cohn, antreprenorul care va ridica fabrica. Potrivit acestuia, în următoarea perioadă va începe și campania de angajări, în condițiile în care, pentru a demara producția, este nevoie de cel puțin 100 de lucrători cu înaltă calificare. Când va ajunge la capacitate maximă, fabrica va crea în jur de 200 de locuri de muncă.

„Pornirea fabricii de hârtie va necesita un minimum de 100 de persoane foarte bine calificate: IT-isti, ingineri mecanici, energeticeni, operatori.  Pe parcursul următoarelor șase luni un număr de circa 100 de persoane vor fi angajate . La 1 ianuarie 2025 vom organiza întâlniri în zona Giurgiu cu persoane interesate și calificate să solicite poziții din schema de funcționare”, ne-a declarat Vladimir Cohn.

Potrivit acestuia, investiția în construcția fabricii se va ridica la 75 de milioane de euro, iar costurile anuale de întreținere la circa 5 milioane de euro. „Fabrica este proiectată să producă hârtie tip kraft pentru fabricarea pungilor din comerțul de retail și e-commerce, pentru înlocuirea plasticului din activitatea de retail sau reambalare. Producția a fost proiectată la circa 120.000 de tone pe an, cu începere de la 30 noiembrie 2025”, a mai explicat antreprenorul.

Cea mai mare parte a producției va merge la export, în condițiile în care, arată Cohn, „piața locală nu are suficiente resurse de transformare a hârtiei în pungi”. De altfel, în acest moment, aproape toate pungile de hârtie menite să le înlocuiescă, în comerțul local,  pe cele de plastic, provin din import, inițiativa lui Vladimir Cohn fiind cu atât mai importantă pentru economie în general.

Partea bună este că  România nu duce lipsă de materie primă, din acest punct de vedere. „Maculatura, materia noastră de bază, este colectată foarte eficient în toată România. Programele definitivate de Agentiile de mediu împreună cu comisia de mediu din Parlament sunt foarte eficiente și problema asigurării de materii prime nu există la nivelul nostru de producție”, a explicat Vladimir Cohn.

De ce Giurgiu?

Întrebat de ce a ales Giurgiu, un oraș care după căderea industriei comuniste a avut mult de suferit în ceea ce privește locurile de muncă și investițiile, Cohn a spus că a luat decizia în urma unei analize aprofundate. „O cercetare în jurul orașului București a indicat Giurgiu ca o locație potrivită, cu disponibiltate de terenuri, alimentare cu electricitate și gaze naturale, proximitate de București, Portul Giurgiu fiind relativ bine echipat pentru transport de produse finite”, a declarat industriașul.

În plus, spune acesta, el a găsit deschidere și în zona autorităților locale și în cea parlamentară . „Autoritățile locale , în frunte cu Primăria, au adoptat o politică a  brațelor deschise pentru investiții noi în Giurgiu. Împreună cu  domnul deputat Alexandru Andrei au fost disponibili în regim de 24/7 solicitărilor noastre, fiind de ajutor în rezolvarea unor probleme birocratice, rămase din anii din urmă”, a punctat Vladimir Cohn.

Vladimir Cohn este unul dintre cei mai puternici antreprenori români. El a vândut în 2018 firmele EcoPack Ghimbav şi EcoPaper Zărneşti grupului britanic DS Smith, într-o tran­zacţie care s-a ridicat la aproxi­mativ 208 milioane de euro. La momentul vânzării, cele două companii ajunseseră la afaceri consolidate de 50 de milioane de euro, fiind lideri pe segmentele lor de business.

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Autostrada Transilvania: A fost contestat rezultatul licitației pentru cel mai mare contract, cu Tunelul Meseș
Autostrada Transilvania: A fost contestat rezultatul licitației pentru cel mai mare contract, cu Tunelul Meseș
Italienii de la WeBuild au depus contestație după ce turcii de la Makyol au fost desemnați câștigători ai celui mai mare contract de autostradă, cel privind tronsonul de 41 de kilometri din......
Țiriac a primit ultima autorizație de la ANRE pentru un parc fotovoltaic din Prahova, făcut cu finanțare din PNRR
Țiriac a primit ultima autorizație de la ANRE pentru un parc fotovoltaic din Prahova, făcut cu finanțare din PNRR
O firmă controlată de Ion Țiriac a obținut de la Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) ultima autorizație ...
Andrei Cantaragiu, CEO City Garden Residence, care a investit 60 de milioane de euro în rezidențial: Pe termen lung, avem în vedere dezvoltări în zona centrală și de nord a Capitalei
Andrei Cantaragiu, CEO City Garden Residence, care a investit 60 de milioane de euro în rezidențial: Pe termen lung, avem ...
Dezvoltatorul City Garden, deținut de un grup de companii cu capital din Asia și care a investit pe plan local 60 de milioane ...
Revolut: Micile afaceri românești, în special cele din retail și domeniul medical, încep să renunțe la băncile tradiționale
Revolut: Micile afaceri românești, în special cele din retail și domeniul medical, încep să renunțe la băncile tradiționale
Revolut Business arată într-un studiu că tot mai multe companii se orientează spre fintech-uri, în defavoarea băncilor ...