Potrivit unui buletin de război difuzat de agenţiile de presă ruse, cinci rachete au fost doborâte, iar o a şasea a lovit incinta unei instalaţii militare din regiunea de frontieră Briansk fără a provoca victime sau pagube materiale. Impactul a produs totuşi un incendiu, scrie Reuters citat de Agerpres.
„Într-adevăr, pentru prima dată am folosit rachete balistice ATACMS pentru a lovi teritoriul rus”, au afirmat sursele citate, adăugând că ţinta, o infrastructură militară situată în oraşul Karacev, în regiunea rusă Kursk, la graniţa cu Ucraina, a fost lovită cu succes, scrie Agerpres.
Anterior, Statul Major ucrainean anunţase, fără a oferi detalii despre armele folosite, despre un atac reuşit împotriva unui arsenal al armatei ruse situat în regiunea Briansk.
Atacul are loc la scurt timp după ce mai multe mass-media americane au relatat că Washingtonul a permis Ucrainei să-i folosească rachetele ATACMS împotriva ţintelor militare din interiorul Rusiei.
Citeşte şi
Aceste instituţii de presă au subliniat că SUA au dat Kievului undă verde să atace doar ţinte situate în regiunea Kursk, parţial ocupată de forţele ucrainene şi unde Rusia a desfăşurat soldaţi nord-coreeni pentru a-şi întări trupele în efortul său de a-i expulza pe ucraineni.
Regiunea rusă Briansk, unde se află infrastructura atacată marţi dimineaţă de Ucraina, se află la nord de Kursk.
Potrivit lui Andrii Kovalenko, unul dintre membrii Consiliului Naţional de Apărare şi Securitate al Ucrainei, arsenalul atacat din Briansk adăposteşte muniţie de artilerie, bombe ghidate, obuze antiaeriene şi rachete.
Kievul cere de luni de zile să i se permită să atace cu rachete occidentale ţinte militare situate pe teritoriul Rusiei.
Partenerii săi occidentali i-au refuzat până acum această cerere de teama reacţiei Rusiei, care a declarat că va considera că orice lovitură cu rachete occidentale asupra teritoriului său echivalează cu intrarea NATO în război.
Preşedintele rus Vladimir Putin a aprobat marţi o doctrină nucleară actualizată care permite răspunsuri cu arme nucleare la atacurile convenţionale care ameninţă suveranitatea Rusiei, transmit EFE şi Reuters.
Cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie, Putin ordonase modificări ale doctrinei nucleare pentru a menţiona că orice atac convenţional asupra Rusiei ajutat de o putere nucleară ar putea fi considerat un atac comun asupra Rusiei.
Separat, institutul de cercetare al Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat că Rusia a început producţia în masă de adăposturi mobile antibombă care pot proteja împotriva unei varietăţi de ameninţări provocate de om şi de dezastre naturale, între care radiaţiile şi undele de şoc.
Adăpostul „KUB-M” arată ca un container de transport armat. Poate oferi o anumită protecţie împotriva radiaţiilor, schijelor, resturilor şi incendiilor şi poate fi desfăşurat în vastul permafrost nordic al Rusiei, potrivit institutului de stat.
O unitate standard poate găzdui 54 de oameni, dar pot fi adăugate module suplimentare, a spus institutul.
Războiul din Ucraina intră în ceea ce unii oficiali spun că ar putea fi faza finală – cea mai periculoasă – pe măsură ce forţele Moscovei avansează cu cel mai rapid ritm din primele săptămâni ale conflictului din 2022, iar Occidentul încearcă să susţină Ucraina.
Institutul rus nu a făcut nicio legătură între această decizie şi vreo criză actuală, deşi anunţul a venit exact în momentul în care administraţia preşedintelui american Joe Biden a fost de acord să permită Ucrainei să lanseze rachete americane cu rază lungă de acţiune în adâncul teritoriului Rusiei.
Kremlinul a declarat luni că Rusia va răspunde la ceea ce a numit o decizie nesăbuită a administraţiei Biden şi a avertizat că această decizie va atrage Statele Unite direct în conflict.