„Trenul de mare viteză” București – Budapesta ar putea fi realizat prin PPP cu Ungaria – ministrul Transporturilor

„Acel tren de mare viteză București – Budapesta se poate face în parteneriat public – privat, împreună cu Ungaria, și cu producătorul (constructorul n.r.), care ar implica al treilea stat”, a spus șeful Transporturilor după prima cursă cu cel mai nou tren din România, cumpărat de la Alstom.

Tren de mare viteză de la Constanța la Budapesta?

În urmă cu doi ani, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) propunea realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primei căi ferate de mare viteză din România cu un cost estimat de 120 milioane de euro (142 milioane de euro cu TVA), potrivit Programului Feroviar, pus în dezbatere pe site-ul propriu. „TGV”-ul românesc ar urma să conecteze portul Constanța de rețeaua europeană de căi ferate rapide, via Budapesta, iar în varianta construirii pe un aliniament complet nou va costa 17 miliarde de euro.

Calea ferată de mare viteză reprezintă o alternativă economică sustenabilă, precum și pentru protecția și conservarea mediului, fapt dovedit prin extinderea continuă a rețelei (High Speed Rail – HSR / Tren de Mare Viteză – TMV) în Europa. Astfel, trenurile de mare viteză au devenit un concurent redutabil pentru transportul aerian pe distanțe medii și lungi atât în țările Europei Centrale și de Vest, cât și între ele.

În acest context, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii manifestă interes pentru o legătură feroviară de mare viteză sau cu viteză sporită (superioară vitezei de 200 km/h) care să conecteze zona Constanța / Port Constanța cu capitala României și mai departe cu Budapesta și implicit cu rețeaua europeană de cale ferată modernă.

Acest deziderat este impus și prin documentele strategice de programare a investițiilor în infrastructură, respectiv MPGT, PI dar satisface și măsurile prevăzute în Strategia de Mobilitate Sustenabilă și Inteligentă (SSM Strategy) privind măsurile pentru dublarea traficului feroviar de mare viteză.

„În măsura în care România va beneficia de alocări financiare suplimentare pentru sectorul feroviar în scopul dezvoltării rețelei de linii de mare viteză sau va face parte dintr-un program european transfrontalier cu alocare financiară dedicată căilor feroviare de mare viteză, beneficiarul va putea implementa un proiect de HSR (High Speed Rail / Tren de Mare Viteză)”, se arată în documentul citat.

Calea ferată de mare viteză va avea un traseu care va conecta rețelele feroviare asemănătoare din țările vecine, dar și marile centre urbane din România. Construcția liniilor de cale ferată de mare viteză se va face pe aliniamente noi, fără a utiliza infrastructura feroviară actuală cu care va avea doar legături de conectivitate.

Astfel, pentru a atinge acest deziderat, în Programul Investițional este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția unei căi ferate de mare viteză pe axa est-vest care să se suprapună cât mai puțin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare.

Obiectivele principale vizate sunt următoarele:
a) Conectarea României la rețeaua feroviară europeană de mare viteză;
b) Conectarea marilor centre urbane din România prin cale ferată de mare viteză.

Studiul de fezabilitate ar trebui să evidențieze printre altele:
• sustenabilitatea investiției (analiza cost-beneficiu);
• deservirea principalelor centre urbane și a polilor de creștere pe direcția sud est – nord vest;
• să aibă în vedere faptul de a nu dubla alte investiții care au obiectiv asemănător (modernizarea în curs a coridorul feroviar Rin – Dunăre);
• analiza formelor de relief, impactul asupra mediului și propunerea de soluții pentru sectoarele critice identificate;
• să se realizeze în baza unor studii de teren specifice (geologice, topografice și de mediu);
• să prevadă viteza de operare a trenurilor: mare viteză / viteză sporită (200 km/h, 250 km/h, 300 km/h, peste 300 km/h).

În urma unei analize preliminare realizată de către experții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii au rezultat două potențiale abordări:

a. Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză / viteza sporită poate fi: București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Tg. Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Această soluție ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate. Lungimea căii ferate de mare viteză are o lungime de aproximativ 590 km și ar urma să aibă un cost estimat de 25 – 30 milioane de euro /km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 miliarde de euro).

b. Un aliniament hibrid ce include secțiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h în funcție de aspectele geografice și cele de rentabilitate economică pe anumite porțiuni ale traseului. O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de proiecte de modernizare. Astfel traversarea montana s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR – cale ferată convențională (ex. Câmpina – Predeal – Brașov) dacă se va alege o soluție de aliniament cu tunel și geometrii în plan și profil (declivități mici și raze de curbură mari), caracteristice liniilor de mare viteză.

Alegerea trecerii direct la realizarea studiului de fezabilitate, spre diferență cu derularea inițială a unui studiu de prefezabilitate are la bază două considerente, și anume:

1 – posibilitatea, conform legislației române, de trecere direct la faza de studiu de fezabilitate dacă proiectul este trecut în cadrul Master Planului General de Transport / Programului Investițional și

2 – reducerea timpului necesar ajungerii în faza de construcție, ținând cont că România este deja cu mult în spatele statelor membre care au dezvoltat și dezvoltă în prezent linii de mare viteză.

Ideea unei linii feroviare de mare viteză București – Budapesta tot apare periodic, la intervale de câțiva ani.

CITEȘTE ȘI: