„Pretutindeni, acolo unde Occidentul şi-a extins tentaculele, vedem scindare şi destabilizare. Exemplul cel mai elocvent este Ucraina. Sedusă de aşa-zisa integrare europeană, ea s-a transformat în principalul berbece antirusesc al Statelor Unite ale Americii” în regiune, a afirmat Narîşkin, potrivit căruia Ucraina a devenit în consecinţă un „stat eşuat”, care nu-şi poate menţine existenţa ca entitate politică şi economică viabilă, scrie Agerpres.
În aceeaşi direcţie se îndreaptă şi Republica Moldova, susţine şeful SVR, care a calificat guvernul de la Chişinăul drept „regimul totalitar al Maiei Sandu”, adăugând că politicile preşedintei Republicii Moldova au dus la o polarizare catastrofală în societate.
Anterior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat că autorităţile de la Chişinău „atrag” Republica Moldova în NATO, transformând de fapt fosta republică sovietică într-o bază logistică pentru aprovizionarea armatei ucrainene.
Revenind la Narîşkin, acesta a mai spus că SUA şi sateliţii lor fac eforturi disperate pentru a destabiliza situaţia din ţările CSI, conform Argumentî.ru.
În aceeaşi conferinţă de presă, Narîşkin a declarat că Moscova este împotriva unui posibil armistiţiu în Ucraina precum cel semnat între cele două Corei în 1953, care a îngheţat conflictul în peninsulă coreeană, şi a insistat asupra unei păci „pentru mulţi, mulţi ani”, transmite EFE.
„Avem nevoie de o pace solidă şi durabilă pentru mulţi, mulţi ani. Apropo, această pace trebuie să fie garantată, în primul rând, pentru noi, pentru Rusia, pentru cetăţenii Federaţiei Ruse”, a spus el, adăugând că pacea trebuie să fie garantată şi „pentru întregul continent european”.
„Dacă vorbim despre discuţiile şi propunerile privind îngheţarea conflictului, vă voi spune că Rusia respinge categoric orice îngheţare a conflictului în stil coreean”, a insistat şeful SVR.
Potrivit lui, condiţiile pentru o astfel de pace vizează eliminarea cauzelor care au dus la conflictul ucrainean, referindu-se la „politica agresivă a NATO în apropierea graniţelor Rusiei”.
„Rusia este deschisă la negocieri. Iar condiţiile pentru astfel de negocieri au fost menţionate de preşedinte (rus Vladimir Putin) în iunie. Şi cu cât capitalele occidentale înţeleg mai repede acest lucru (…), cu atât va fi mai bine pentru Ucraina, pentru Europa şi pentru Rusia, desigur”, mai susţine el.
Într-o convorbire telefonică recentă, Putin i-a transmis cancelarului german Olaf Scholz că propunerea sa de pace pentru Ucraina din iunie rămâne în picioare, aceasta vizând retragerea trupelor ucrainene din Donbas (regiunile Doneţk şi Lugansk) şi din sudul ţării (regiunile Herson şi Zaporojie) – toate anexate ilegal de Rusia în septembrie 2022 – precum şi renunţarea de către Kiev la aspiraţia de a adera la NATO.
Dacă Kievul acceptă aceste condiţii, Kremlinul va anunţa încetarea imediată a focului şi începerea negocierilor pentru rezolvarea conflictului. Atât conducerea ucraineană, cât şi Occidentul au respins „oferta” lui Putin, calificând-o drept o „capitulare” a Ucrainei.
Recent, Putin şi-a exprimat disponibilitatea de a purta negocieri cu preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, care a dat asigurări că intenţionează să pună capăt rapid războiului din Ucraina.