A doua zi de proteste în Georgia după ce Guvernul a anunțat înghețarea negocierilor de aderare la UE. Poliția a intervenit în forță cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă

Ţara din Caucaz este pradă tensiunilor de când partidul de guvernământ Visul Georgian şi-a proclamat victoria în alegerile de la sfârşitul lunii octombrie, despre care opoziţia şi preşedintele Salome Zurabişvili spun că au fost viciate de fraudă.

Această fostă diplomată franceză aleasă în 2018 în ţara ei de origine, intrată în conflict cu partidul de guvernământ, a fost la manifestaţie cu o zi înainte şi a declarat vineri seară că este „solidară” cu „mişcarea de rezistenţă”.

Guvernul, acuzat de derivă autoritară pro-rusă, a declanşat joi un nou val de mobilizări, anunţând că va amâna orice negocieri de integrare în Uniunea Europeană până în 2028, un obiectiv de lungă durată al fostei republici sovietice.

Mii de persoane s-au adunat din nou vineri seară în faţa parlamentului, în centrul capitalei, la apelul opoziţiei pro-europene, după arestarea a aproximativ 40 de manifestanţi în noaptea precedentă, în urma dispersării violente a manifestaţiei.

Dar forţele speciale au folosit din nou gaze lacrimogene şi tunuri cu apă împotriva manifestanţilor, care, la rândul lor, au aruncat cu ouă şi au lansat artificii, potrivit jurnaliştilor AFP aflaţi la faţa locului.

Postul de televiziune independent Pirveli a informat că una dintre jurnalistele sale a fost internată în spital cu răni grave după ce împreună cu cameramanul ei a fost bătută de poliţie.

Ministerul de Interne, la rândul său, a afirmat că doi dintre oamenii săi au fost răniţi şi că „s-au luat măsurile prevăzute de lege pentru a calma situaţia”.

Jurnalişti de la AFP au văzut un foc aprins în stradă şi două cockteiluri molotov aruncate.

„Mişcarea de rezistenţă a început. (…) Sunt solidară”, a declarat într-un discurs televizat preşedintele Salome Zurabişvili, care din punct de vedere constituţional are puteri limitate. „Vom rămâne uniţi până când Georgia îşi va atinge obiectivele: revenirea pe calea europeană şi obţinerea de noi alegeri”, a adăugat ea.

Franţa, la rândul ei, a îndemnat vineri la „respectarea dreptului de a demonstra paşnic” şi a subliniat că „sprijină aspiraţiile europene” ale Georgiei, „care nu trebuie trădate”.

„Guvernul autoproclamat al Visului Georgian face tot ce poate pentru a distruge şansele Georgiei de a adera la Uniunea Europeană”, a declarat vineri pentru AFP o manifestantă, Laura Kekelidze, o profesoară de 39 de ani.

„Ei ştiu că regimul lor autoritar este incompatibil cu aderarea la UE, a spus ea. Dar georgienii fac parte din Europa şi de aceea suntem astăzi în stradă”.

De asemenea, vineri au avut loc manifestaţii în mai multe oraşe din Georgia, potrivit canalului de televiziune Mtavari.

Visul Georgian şi guvernul pe care l-a format sunt acuzaţi de detractorii lor că deturnează această fostă republică sovietică de la ambiţia ei de aderare la Uniunea Europeană şi, dimpotrivă, că doresc să apropie Tbilisi de Moscova.

Georgia a obţinut oficial statutul de candidat la aderare în decembrie 2023, dar Bruxellesul a îngheţat de atunci procesul, acuzând guvernul de grav recul democratic.

Dacă autorităţile susţin în continuare că au intenţia de a adera la UE în 2030, au anunţat joi seara că vor amâna problema până la sfârşitul anului 2028.

Joi seara şi vineri dimineaţa, forţele speciale au tras gloanţe de cauciuc şi au folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă, lovind manifestanţi şi jurnalişti în faţa parlamentului, a constatat un corespondent al AFP.

În faţă, manifestanţii ridicaseră baricade cărora le-au dat foc.

Potrivit Ministerului de Interne, „43 de persoane au fost arestate” în cursul nopţii de joi spre vineri. Potrivit acestuia, 32 de poliţişti au fost răniţi „în urma acţiunilor ilegale şi violente ale manifestanţilor”.

Opoziţia boicotează noul parlament, iar manifestaţiile se succed, până în prezent fără a determina guvernul să plece.

Salome Zurabişvili cere Curţii Constituţionale să anuleze rezultatele alegerilor legislative, solicitare care este puţin probabil să reuşească.

Consiliul Europei a condamnat „reprimarea brutală a manifestanţilor” la Tbilisi, exprimându-şi, de asemenea, îngrijorarea în legătură cu decizia guvernului georgian de a suspenda negocierile cu UE.

Amnesty International a denunţat dorinţa de a „suprima orice disidenţă prin utilizarea ilegală a forţelor de poliţie”.

Ucraina, care ea însăşi a cunoscut o revoluţie pro-europeană în 2014, după ce autorităţile de la acea vreme au încercat, sub presiunea Moscovei, să suspende apropierea de UE, a denunţat „folosirea forţei” şi „limitarea proceselor democratice” operate, potrivit acesteia, „pentru a face pe plac Moscovei”.

Parlamentul European a adoptat joi o rezoluţie prin care respinge rezultatele alegerilor legislative din Georgia, denunţând „nereguli semnificative”.

Textul cere organizarea unor noi alegeri în termen de un an sub supraveghere internaţională şi sancţiuni împotriva unor înalţi responsabili georgieni, printre care a premierului Irakli Kobahidze.

Ca răspuns, acesta din urmă, în funcţie din februarie şi confirmat joi de deputaţi, a acuzat Parlamentul European de „şantaj”.