Vânzările de arme şi servicii militare ale primelor 100 de companii de arme din lume au totalizat 632 de miliarde de dolari anul trecut, în creştere cu 4,2%, potrivit institutului citat.
Vânzările scăzuseră în 2022 din cauza incapacităţii acestor giganţi globali de a face faţă creşterii cererii, dar mulţi dintre ei au reuşit să-şi repornească producţia în 2023, potrivit raportului citat.
Semn al acestei creşteri puternice a cererii, aceste 100 de companii au realizat în premieră în mod individual o cifră de afaceri de peste un miliard de dolari anul trecut.
„A existat o creştere semnificativă a vânzărilor de arme în 2023, iar această tendinţă este de aşteptat să continue în 2024”, a declarat Lorenzo Scarazzato, cercetător la programul SIPRI privind cheltuielile militare şi producţia de arme, citat într-un comunicat de presă.
Vânzările primelor 100 de conglomerate globale „nu reflectă încă pe deplin amploarea cererii şi multe companii au lansat campanii de recrutare, arătându-şi optimismul pentru viitor”, adaugă el.
Producătorii mai mici au fost mai eficienţi în a răspunde acestei noi cereri legate de războaiele din Gaza şi Ucraina, de tensiunile tot mai mari din Asia de Est şi de programe de rearmare în alte regiuni, subliniază SIPRI.
„Mulţi dintre ei se specializează pe o anumită componentă sau construiesc sisteme care necesită un singur lanţ de aprovizionare”, permiţându-le să reacţioneze mai rapid, a declarat pentru AFP Nan Tian, directorul programului privind cheltuielile militare.
Grupurile americane, primii producători ai lumii, au înregistrat o creştere de 2,5% a vânzărilor în 2023 şi continuă să reprezinte jumătate din veniturile globale din arme, 41 de companii americane apărând între primele 100 din lume.
Lockheed Martin (-1,6%) şi RTX (fostă Raytheon Technologies, -1,3%), cele mai mari două conglomerate mondiale de armament, au înregistrat, pe de altă parte, o scădere a vânzărilor.
„Ele depind adesea de lanţuri de aprovizionare complexe, cu mai multe niveluri, făcându-i vulnerabili la problemele privind lanţul de aprovizionare care au persistat până în 2023”, spune Nan Tian.
Europa, cu 27 de grupuri, a înregistrat anul trecut doar o creştere a vânzărilor de 0,2%, ceea ce maschează o realitate dublă.
Grupurile europene producătoare de sisteme complexe de armament încă mai lucrau anul trecut pe vechi contracte, ceea ce nu reflectă afluxul de comenzi înregistrat de atunci încolo.
„Sistemele complexe de arme au timpi de livrare mai lungi. Prin urmare, firmele care le produc sunt mai lente în a reacţiona la schimbările privind cererea”, subliniază SIPRI.
Alte grupuri, pe de altă parte, „şi-au văzut cifra de afaceri într-o creştere substanţială, determinată de cererea legată de războiul din Ucraina”, în special pentru muniţii, artilerie şi sisteme de apărare aeriană şi sisteme terestre, scrie SIPRI. Este vorba în special de companii din Germania, Suedia, Ucraina, Polonia, Norvegia şi Cehia.
Cifrele pentru Rusia, deşi incomplete, arată efectele unei economii orientate în mare parte spre război.
Vânzările celor două grupuri ruse prezente în clasament înregistrează o creştere de 40%, în principal datorită creşterii cu 49% a vânzărilor conglomeratului public Rostec, potrivit SIPRI.
„Datele oficiale privind producţia de arme ruseşti sunt puţine şi discutabile, dar majoritatea analiştilor consideră că producţia de noi echipamente militare a crescut substanţial în 2023, în timp ce arsenalul existent a suferit o reînnoire şi o modernizare amplă”, subliniază SIPRI.
Producătorii din Orientul Mijlociu (+18%) au fost propulsaţi de războiul din Ucraina şi de primele luni ale ofensivei israeliene în Fâşia Gaza, în octombrie 2023.
Cei trei producători israelieni din clasament au înregistrat astfel o cifră de afaceri record de 13,6 miliarde de dolari (+15%), în timp ce cele trei grupuri cu sediul în Turcia, precum producătorul de drone Baykar, şi-au văzut vânzările crescând cu 24%, susţinute de războiul din Ucraina şi de dorinţa Turciei de a-şi dezvolta apărarea.
Reînarmarea generală din Asia este deosebit de evidentă în creşterile vânzărilor celor patru producători sud-coreeni (+39%) şi celor cinci japonezi (+35%), în schimb cei nouă producători chinezi au bătut pasul pe loc (+0, 7%) pe fondul unei „încetiniri a economiei”.