După invazia rusă asupra Ucrainei, Polonia s-a lansat într-un program costisitor de înarmare, pentru care şi-a sporit bugetul Apărării la mai mult decât dublu faţă de ţinta de 2% din PIB asumată în cadrul NATO şi a încheiat numeroase contracte pentru achiziţii masive de armament, în special cu SUA şi Coreea de Sud.
Guvernul de la Varşovia bugetase pentru anul în curs să aloce 4,1% din PIB pentru Apărare, iar alocarea promisă pentru anul viitor urca până la 4,7% din PIB. „S-a sperat iniţial că cheltuielile vor depăşi 4,1% din PIB, dar acest obiectiv nu va fi atins”, a spus viceministrul Pawel Bejda. Chiar şi aşa, a adăugat el, Polonia tot va avea cel mai mare buget al Apărării raportat la PIB în rândul ţărilor NATO, inclusiv SUA.
Această reducere, a explicat acelaşi oficial, este generată de limitele bugetare impuse de Comisia pentru Apărare Naţională din parlament asupra plăţilor anticipate către companiile furnizoare.
Din cauza deficitului bugetar, guvernul polonez a cerut Comisiei Europene să excludă cheltuielile militare din calculul acestui deficit, întrucât depăşirea pragului de deficit de 3% din PIB poate conduce la deschiderea de către executivul comunitar a unei proceduri de deficit excesiv împotriva Poloniei.
În decembrie 2023, fostul guvern polonez a anunţat că miniştrii de finanţe ai statelor UE au convenit un tratament special faţă de cheltuielile de Apărare ale Poloniei, respectiv pentru cheltuielile de înzestrare cu armament.
Acel acord a permis Poloniei să-şi crească bugetul Apărării fără a risca sancţiuni europene, dar luna trecută Comisia Europeană a confirmat că această excepţie va lua sfârşit.
Deficitul bugetar al Poloniei pentru anul în curs este estimat la 5,7% din PIB, iar cel prognozat pentru anul viitor de 5,5% din PIB.