‘APMGR a solicitat conducerii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să pună la dispoziţia companiilor farmaceutice datele privind volumele de medicamente decontate (numărul de unităţi) folosite pentru stabilirea bazei de impozitare pe fiecare companie. Dacă raportarea CNAS către companii s-ar face pe baza numărului de unităţi decontate, acestea ar putea calcula cu mai multă acurateţe consumul de medicamente, în raport cu propriile vânzări, iar creşterea artificială a taxei clawback ar putea fi oprită’, a declarat Dragoş Damian, preşedinte APMGR.
Potrivit acestuia, solicitarea vine în contextul menţinerii nivelului nejustificat de ridicat al taxei clawback din ultimul trimestru al anului trecut şi în primul trimestru din 2014, care nu se reflectă în vânzările de medicamente înregistrate de companiile producătoare de medicamente generice.
‘Nivelul de peste 20% al procentului ‘p’ din calculul taxei clawback este împovărător pentru producătorii de medicamente generice, în condiţiile în care bugetul de referinţă pentru calculul taxei clawback este la nivelul consumului de medicamente din anul 2011′, se arată într-un comunicat de presă al asociaţiei remis miercuri AGERPRES.
APMGR semnalează că, deocamdată, nu s-au făcut suficiente demersuri pentru a corecta aceste inadvertenţe între nivelul contribuţiei clawback raportat de CNAS şi datele privind vânzările de medicamente deţinute de companiile membre APMGR.
Totodată, APMGR susţine necesitatea implementării unui calcul diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, bazat pe introducerea unei proporţii de maximum 65% în calculul procentului ‘p’ din formula clawback.
Propunerea are la bază sistemul actual de stabilire a preţului pentru medicamente generice (maxim 65% din preţul medicamentului inovator) şi a fost deja agreată de CNAS şi acceptată de Ministerul de Finanţe ca fiind neutră din punct de vedere bugetar.
‘Sperăm că CNAS va răspunde pozitiv apelului nostru de transparentizare şi va susţine implementarea cât mai rapidă a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru a se evita falimentarea industriei farmaceutice cu capacităţi de producţie locale şi limitarea accesului pacienţilor la medicamente cu preţ accesibil, în urma dispariţiei acestora de pe piaţă,’ a mai declarat Damian.