Voinea: România este cu arme şi bagaje în Vest. România este cu monedă cu tot în Vest

‘Am transmis la Washington preşedintelui american pentru economie şi investiţii, care înainte a fost şef la Trezorerie, şi şefului FMI pentru Europa mesajul agreat şi perceput cu agenţiile de rating, care este următorul: ‘Spuneţi că România este diferită în regiune’. Da, România este diferită. România nu depinde de gazul rusesc, România nu are comerţ şi investiţii mari în ţările din Est – poate acesta a fost un lucru rău într-un timp, dar acum este un lucru bun, pentru că nu avem dependenţă de această regiune. România ar putea fi un exportator important de energie, dacă ar avea interconexiunile făcute, iar România, din punct de vedere macroeconomic, stă mult mai bine decât unele ţări din zona euro şi este penalizată istoric, ca să spun… Este o inerţie, inclusiv a agenţilor de rating, o inerţie a faptului că eşti la periferia zonei euro. Nu întâmplător Guvernul a ţinut ca în programul de convergenţă trimis săptămâna aceasta la Bruxelles să stabilească o dată ţintă şi o dată realistă pentru aderarea la zona euro. Nu întâmplător am ţinut ca această dată să o comunic colegilor mei din ECOFIN, celorlalţi miniştri de Finanţe şi de Buget. Un angajament, sper, al Guvernului României. Angajamentul este următorul: ‘România este cu arme şi bagaje în Vest. România este cu monedă cu tot în Vest”, a afirmat, miercuri seară, ministrul Liviu Voinea, la Realitatea TV.

Referindu-se la faptul că România doreşte să adere la zona euro în 2019, Voinea a subliniat că românii nu trebuie să fie îngrijoraţi cu privire la preţuri, economia noastră fiind deja ‘euroizată’, ci să se gândească la faptul că, odată cu intrarea României în zona euro, va dispărea riscul valutar, iar creditele vor fi mai ieftine.

‘Nu trebuie să fim îngrijoraţi la nivel de preţuri. Eu am trăit un an în Spania şi unul în Suedia. Vă garantez că preţurile sunt foarte diferite între Spania şi Suedia, la case, la mâncare, la ce vreţi dvs. Între Germania şi Grecia sunt diferenţe foarte mari de preţuri, nu putem face astfel de comparaţii. De exemplu, în Austria, înainte de intrarea în zona euro, a fost chiar o isterie naţională legată de creşterea preţurilor şi nu s-a demonstrat. Au intrat recent Slovacia, Slovenia, ţările baltice. Nu au avut loc creşteri semnificative de preţuri. În schimb, creşte siguranţa pentru cetăţean şi pentru firme, pentru că dispare riscul valutar. Hai să fi oneşti: economia României este euroizată, să recunoaştem. Salariile la companii sunt negociate în euro, reclamele sunt în euro, casele sunt în euro, chiriile sunt în euro. Nu este un şoc cultural (intrarea în zona euro – n.r.), dispare riscul valutar. Gândiţi-vă la o evoluţie bruscă a cursului de schimb. Acest risc dispare odată cu intrarea în euro. Gândiţi-vă la credite mai ieftine, deci sunt o mulţime de avantaje’, a arătat Voinea.

Acesta a explicat şi motivul pentru care autorităţile au anunţat faptul că România doreşte să intre în zona euro în 2019.

‘Mesajul cel mai important este următorul: România a avut în 2008 criză şi deficite mari, în 2009 un acord cu FMI. Am luat banii: 20 de miliarde. În 2011, al doilea acord cu Fondul. Nu am mai luat banii, dar am avut nevoie de el pentru credibilitate. Am început să ne împrumutăm extern foarte scump. 2013: al treilea acord cu Fondul şi cu Comisia Europeană. Nu am luat banii, nu o să-i luăm. Ne împrumutăm ieftin pe piaţa internaţională. Ce va urma în 2015? Nu poate urma încă un acord cu Fondul şi Comisia. Se termină. Care este garanţia investitorilor străini că în această ţară va continua disciplina financiară bugetară? Ţinta aderării la zona euro într-un interval plauzibil de timp care este 2019 oferă o astfel de garanţie’, a precizat el.

În altă ordine de idei, ministrul şi-a exprimat convingerea că România va înregistra creştere economică de peste 3% atât în 2014, cât şi în 2015, afirmând că românii au deja, în 2014, mai mulţi bani decât în 2012.

‘Românii au deja mai mulţi bani. În 2014, au deja mai mulţi bani decât în 2012 şi, pe măsură ce creşterea economică – care este o creştere solidă, eu sunt convins că ea va fi peste nivelul pe care este făcut bugetul, va fi probabil tot peste 3% şi în 2014 şi în 2015 – această creştere economică îşi va produce efectele şi în nivelul de trai’, a spus el.