Kazahstanul intenționează să crească exporturile de țiței prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), care ar putea crește de la 1,5 milioane la 20 de milioane de tone metrice anual. Ministrul Energiei, Almasadam Satkaliyev, a numit-o una dintre rutele „cele mai promițătoare”, observând o creștere sistematică a volumului livrărilor de petrol kazah „atât din partea noastră, cât și din partea partenerilor azeri”.
Potrivit ministrului, se așteaptă ca exporturile totale de petrol ale Kazahstanului pentru 2024 să ajungă la 68,8 milioane de tone, în principal prin rutele rusești, cu volume mai mici transportate prin Marea Caspică și conducte către China.
Producția de petrol a țării este estimată la 88,4 milioane de tone metrice în acest an, sub obiectivul inițial de 90 de milioane de tone, din cauza lucrărilor de mentenanță și a angajamentelor asumate în cadrul organizației OPEC+. Această producție echivalează cu aproximativ 1,82 milioane de barili pe zi.
Începând cu 2026 însă, Kazahstanul își propune să depășească 100 de milioane de tone de producție anuală de petrol datorită implementării unor proiecte mari. Satkaliyev a subliniat, de asemenea, că investițiile generale în producția de petrol se vor ridica la aproximativ 21 de miliarde de dolari până în 2030.
Ministrul a anunțat, de asemenea, planurile de proiectare a unei noi rafinării de petrol în țară, cu o capacitate de 10 milioane de tone pe an, construcția fiind recomandată să înceapă în 2032 pentru a evita o penurie de produse petroliere ușoare preconizată în 2036.
Noile proiecte de producție de bitum au fost, de asemenea, menționate în raportul lui Satkaliyev, menționând necesitatea de a rezolva problemele legate de exportul bitumului kazah în caz de exces pe piața internă.
Creșterea exporturilor spre Europa
Kazahstanul este pe cale să își creasc[ exporturile de petrol către Germania, răspunzând unei cereri de dublare, și chiar mai mare, a livrărilor la 2,5 milioane de tone anual, pe măsură ce Berlinul caută alternative la petrolul rusesc ca urmare a embargoului impus de Uniunea Europeană.
Kazahstanul a început să furnizeze petrol Germaniei prin conducta Druzhba la începutul anului 2023, în urma unui acord de tranzit cu transportatorul rus Transneft. În ciuda avariilor semnalate la conducta din vestul Poloniei la începutul lunii decembrie, livrările de petrol nu au fost întrerupte.
Măsura de a opri importurile de petrol rusesc subliniază importanța tot mai mare a Kazahstanului pe piața europeană a energiei. Sancțiunile UE împotriva Rusiei au determinat liderii blocului să diversifice sursele de energie și să accelereze adoptarea energiei regenerabile.
Ungaria și-a exprimat interesul pentru petrolul kazah, semnând un acord cu compania de stat KazMunayGas (KMG) care se concentrează pe explorare, producție, transfer tehnologic, furnizare de țiței și produse petrochimice.
Ungaria a investit deja aproximativ 200 de milioane de dolari în Kazahstan, inclusiv într-o participație de 27,5 % în câmpul de gaz și condensat de gaz Rozhkovskoye, care a început producția în decembrie 2023, deși zăcământul a fost descoperit în 2008.
Kazahstanul este al nouălea exportator mondial de țiței și deține 3 % din rezervele mondiale de petrol. Este al treilea mare producător de petrol din regiunea caspică, după Rusia și Iran.
Destine întrepătrunse
În timp ce UE și-a consolidat legăturile cu Norvegia și Statele Unite în urma războiului ruso-ucrainean, Kazahstanul depinde în continuare în mare măsură de infrastructura rusă, ceea ce îl expune influenței Moscovei.
Pentru a-și reduce dependența de rutele rusești, Kazahstanul investește în coridoare comerciale alternative, precum Coridorul Mijlociu, un proiect care leagă calea ferată Trans-Kazahstan de calea ferată Baku-Tbilisi-Kars, facilitând o legătură directă cu piața UE.
În ciuda legăturilor sale istorice cu Rusia, Kazahstanul s-a aliniat principiilor UE, refuzând să recunoască pretențiile Moscovei asupra regiunilor ucrainene ocupate, ceea ce i-a permis să își extindă parteneriatele comerciale și politice cu Europa.
Dar, deși coridoarele alternative au potențialul de a diminua dependența Kazahstanului de rutele petroliere controlate de Rusia, costurile ridicate rămân o provocare semnificativă, în special pentru conducta BTC.
Costul transportului prin BTC – aproximativ 120 de dolari pe tonă – este de trei ori mai mare decât cel al rutei Caspian Pipeline Consortium (CPC), care transportă petrol de la câmpul Tengiz la portul Novorossiysk de la litoralul rusesc al Mării Negre.
Deși experții recunosc că BTC are potențialul de a ocoli complet Rusia, aceștia observă că oleoductul este subutilizat, în ciuda capacității sale de a transporta până la 60 de milioane de tone anual. Extinderea utilizării conductei necesită însă investiții semnificative în infrastructură.
În ciuda provocărilor și a costurilor, dezvoltarea unor rute alternative rămâne esențială pentru atenuarea riscurilor geopolitice. Întrucât 60 % din veniturile din export ale Kazahstanului sunt legate de petrol și gaze, iar orice întrerupere a rutelor rusești ar putea afecta grav economia.
sursa: Euractiv.com