Tensiuni în estul Ucrainei, cu o zi înaintea referendumului pentru independenţă

Ca semn al atmosferei tensionate, o echipă umanitară a Crucii Roşii formată dintr-un elveţian şi opt ucraineni a fost reţinută vineri seară de insurgenţii proruşi la Doneţk, sub acuzaţia de ‘spionaj’. Ei au fost eliberaţi câteva ore mai târziu, a indicat organizaţia. ‘Nimeni nu a fost rănit’, a precizat, la Geneva, un purtător de cuvânt al Crucii Roşii, citat de AFP, scrie Agerpres.

Vineri au avut loc confruntări violente între insurgenţii proruşi şi forţele armate ucrainene în oraşul-port Mariupol, în sud-estul ţării. Luptele au început când aproximativ şaizeci de insurgenţi cu arme automate au atacat sediul local al poliţiei.

Confruntările s-au soldat cu 20 de morţi printre insurgenţi, a precizat ministrul de interne, Arsen Avakov. ‘Ziua a fost extrem de dură, cu morţi şi cruzime. Şeful poliţiei din Mariupol a fost răpit, mai mulţi poliţişti au fost ucişi. Un lunetist a tras de pe acoperişul unui spital asupra soldaţilor, asupra oamenilor’, a scris el pe pagina sa de Facebook. Sâmbătă a fost decretată zi de doliu la Mariupol, potrivit autorităţilor locale.

Incidente s-au produs şi la Doneţk, unde o unitate a gărzii naţionale ucrainene, adăpostită într-un sanatoriu, a fost atacată vineri de grupuri de proruşi înarmaţi. Un scurt schimb de focuri s-a soldat cu doi răniţi, apoi militarii au fost dezarmaţi şi constrânşi să-şi părăsească locurile, potrivit unor proruşi prezenţi la faţa locului.

Separatiştii se pregătesc să organizeze duminică un referendum privind independenţa ‘republicilor populare’ autoproclamate Doneţk şi Lugansk, respingând o solicităre de amânare adresată de preşedintele rus Vladimir Putin.

Acest scrutin ar putea deschide calea unei eventuale alipiri a bazinului minier Donbas la Rusia. Regiunile Doneţk şi Lugansk, care îl compun, au în total 7,3 milioane de locuitori din populaţia de 45,5 milioane de locuitori a Ucrainei.

Rebelii susţin că totul va fi gata la timp pentru vot şi se declară siguri că populaţia le va aproba proiectul, în pofida unor sondaje care sugerează, dimpotrivă, că o mare parte dintre locuitorii din estul ţării sunt în favoarea unităţii Ucrainei.

Kievul şi Occidentul au condamnat organizarea unei astfel de consultări populare, pe care o consideră ilegală. Ei se tem să nu se ajungă la un scenariu similar cu cel care a dus în martie la anexarea Crimeii de către Rusia după un referendum.

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, François Hollande, au reiterat sâmbătă că referendumurile prevăzute în estul Ucrainei sunt ‘ilegale’. ‘Referendumurile planificate în mai multe oraşe din estul Ucrainei sunt ilegale’, au precizat Angela Merkel şi François Hollande într-o declaraţie comună dată publicităţii la Stralsund, în nordul Germaniei, cu ocazia unei reuniuni informale.

În ceea ce-l priveşte, Putin a sfidat încă o dată Occidentul, deplasându-se vineri în persoană în Crimeea. A fost prima sa vizită în peninsulă după ce Kievul a pierdut controlul asupra acesteia în martie.

La Sevastopol, preşedintele rus a participat la celebrarea victoriei din 1945 împotriva nazismului. Posturile ruse de televiziune au transmis cu generozitate imagini cu preşedintele rus aclamat de mulţime.

Liderul de la Kremlin a spus din nou că anexarea Crimeii la Rusia a reprezentat un act de ‘fidelitate faţă de adevărul istoric’. Subliniind că Rusia va respecta drepturile şi interesele altor ţări, el a declarat că Moscova aşteaptă să-i fie respectate propriile ‘interese legitime’.

Kievul a denunţat ‘o încălcare flagrantă a suveranităţii ucrainene’, care arată că ‘Rusia nu vrea să caute o rezolvare pe cale diplomatică’.

SUA au denunţat de asemenea vizita, despre care au spus că nu face decât ‘să amplifice tensiunile’. ‘Crimeea aparţine Ucrainei’, a subliniat Casa Albă. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a reamintit că Alianţa nu recunoaşte ‘anexarea Crimeii de către Rusia’.

Cele două tabere îşi continuă în paralel dialogul surzilor pe plan diplomatic. Într-o discuţie telefonică de vineri, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, i-a cerut omologului său american John Kerry să facă presiuni asupra autorităţilor ucrainene pentru ca acestea să înceteze ‘operaţiunile militare’ în desfăşurare în estul ţării, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe rus.

Joi, Kievul a reiterat că nu are nicio intenţie să renunţe la încercarea de restabilire a ordinii în est, în contextul în care este angajat de opt zile într-o operaţiune militară care s-a soldat deja cu zeci de morţi.

Autorităţile ucrainene se declară hotărâte să ducă la bun sfârşit scrutinul prezidenţial anticipat de la 25 mai, în pofida violenţelor şi ‘provocărilor’ comise pentru a deturna acest proces şi pentru care ele acuză Moscova.

Scrutinul ar urma să permită alegerea succesorului fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici, destituit la sfârşitul lunii februarie după trei luni de manifestaţii proeuropene.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, este aşteptat luni la Kiev pentru a-şi exprima sprijinul pentru acest scrutin