„2024 este un an extrem de provocator. România se află într-un context extrem de fragil. Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care combină deficite gemene mari: avem un deficit bugetar estimat de 7,9% şi un deficit de cont curent de 8,4%, dar cu prezumţii foarte mari de a creşte până la finalul anului 2024 pentru că datele statistice arată că, în ultimii cinci ani, în luna decembrie, deficitul de cont curent creşte cu cel puţin 1,5, mai ales în contextul în care 2024 a fost marcat de alegeri locale, parlamentare, prezidenţiale. Asta a însemnat o presiune şi mai mare pe deficitul bugetar – şi dacă ne gândim la primul semestru al anului 2025, acolo unde vom avea din nou alegeri electorale, asta înseamnă încă o presiune bugetară pentru toate clasele din România. Cu toţii vom fi afectaţi, nu vorbim doar de antreprenori, administraţie publică sau asistaţi social. Cu toţii vom avea de suferit acestei repercusiuni”, a menţionat Cristina Chiriac, la dezbaterea „Înapoi la economie. Cum văd antreprenorii anul 2025”, organizată de CLCC Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării, scrie Agerpres.
În opinia sa, este nevoie să fie luate măsuri pentru a evita intrarea ţării noastre într-o recesiune economică, în anul 2025.
„Este extrem de important să ne gândim ce avem de făcut în 2025, astfel încât să nu intrăm într-o recesiune economică. Aşa cum ştiţi foarte bine, începând chiar din primul semestru al anului 2024, nu doar economiştii sau analiştii economici, dar şi antreprenorii şi cei care reprezintă mediul patronal, au tras extrem de multe semnale de alarmă cu privire la posibilitatea intrării României, începând cu probabil al doilea semestru din 2025, la o posibilă recesiune. Ce înseamnă o posibilă recesiune? Ştim cu toţii că poate însemna creşteri de taxe, impozite, o povară fiscală, în contextul în care 2024 a fost, cred că, cel mai instabil an din punct de vedere fiscal din ultimii 15 ani.”, a adăugat preşedinta CONAF.
Conform datelor statistice, la nivelul anului 2024 sunt peste 8.190 companii de impact în insolvenţă iminentă, cel mai înalt nivel din anul 2013. Datoriile companiilor de impact au crescut cu 8% de la 211 miliarde de euro la 228 miliarde de euro. Mai mult decât atât, 43% din companiile de impact sunt restructurabile sau într-o insolvenţă iminentă, generând 33% din cifra de afaceri totală a sectorului, a mai spus Chiriac.
„În consecinţă, dacă noi vrem să vorbim de venituri bugetare mai mari ca să reducem deficitul bugetar, trebuie să avem acea amprentă antreprenorială care să fie compatibilă şi să livreze venituri fiscale. Un prim barometru pe care vi l-am dat se referă exact la aceste companii care au capacitatea financiară şi potenţialul economic de a livra venituri bugetare la stat. Din păcate, datele statistice relevă faptul că mediul de afaceri din România este obosit, nu doar datorită crizei pandemice sau a războiului de la graniţa României, dar şi datorită faptului că la nivel european motorul economic a încetinit ritmul. Cu alte cuvinte, în primele şapte luni ale anului 2024 noi am scăzut cu 2,5 sectorul construcţiilor, de exemplu, în ciuda creşterii investiţiilor publice în infrastructură. Şi aici putem continua cu comerţul, cu serviciile – şi, din păcate, inclusiv acel sector pe care ne bazam foarte mult, sectorul IT, în 2024 a înregistrat scăderi”, a precizat preşedinta CONAF.
Potrivit acesteia, pentru România să nu ajungă într-o zonă de recesiune economică, trebuie ajustat deficitul bugetar şi cel de cont curent, fără a adopta măsuri dificile.
„În consecinţă, cred că trebuie să ne gândim ce ar trebui să facă un potenţial guvern, care ar trebui să fie principalele, să spunem, trei priorităţi pentru a nu ajunge în acea recesiune economică. Dacă vrem să nu ajungem într-o zonă de recesiune economică, trebuie să ajustăm deficitul bugetar şi cel de cont curent fără a adopta măsuri dificile. Trebuie să reducem cheltuielile publice, în special din zona celor neproductive. Trebuie să creştem eficienţa colectării veniturilor fiscale şi să evităm supraîncărcarea fiscală asupra mediului de afaceri. Orice guvern ar avea România începând cu finalul anului 2024, începutul anului 2025, ar trebui să aibă în prim plan aceste criterii, astfel încât să evităm o posibilă recesiune economică a României”, a mai spus Cristina Chiriac.