Doar 11% dintre români evaluează calitatea generală a sistemului de învățământ din România ca fiind „bună” Studiu

La nivel global, aproape jumătate (47%) dintre respondenții cu vârste între 25-74 ani consideră calitatea educației ca fiind mai slabă comparativ cu perioada în care mergeau la școală. În România, trei sferturi (73%) dintre participanții la studiu împărtășesc această opinie, potrivit studiului Ipsos.

Plusurile și minusurile sistemului educațional din România

Jumătate dintre români (51%) consideră că programa școlară este învechită – cea mai mare proporție dintre toate țările incluse în studiu, comparativ cu media globală de 29%. De asemenea, pregătirea inadecvată a profesorilor este menționată ca o provocare principală de 45% dintre români, comparativ cu media globală de 27%.

36% dintre românii susțin cu tărie că abandonul școlar este o altă problemă reală pe care societatea românească o are, ceea ce iarăşi ne poziționează în fruntea clasamentului cu provocări din domeniul educațional. Un alt capitol la care curricula educațională din România are lacune este dezvoltarea abilităților creative ale elevilor, care pentru 7 din 10 conaţionali e prea puțin prezentă în școlile din România. 60% consideră că programa școlară nu pregăteşte în mod adecvat elevii pentru viitoarele lor cariere, ceea ce întărește și mai mult percepția generală negativă asupra sistemului de învățământ din România.

Pe de altă parte, România câștigă teren la capitolul siguranță. Studiul Ipsos arată că țara noastră se situează pe locul 8 din 30 de țări în privința asigurării unor spații școlare sigure, lipsite de violență și hărțuire, 48% dintre respondenți fiind de acord că școlile reușesc o performanță bună în această direcție. În plus, jumătate dintre români (52%) consideră că școlile reușesc să susțină diversitatea și să reducă diferențele dintre elevi.

La nivel global, Generația Z își îndreaptă atenția cu precădere asupra stării de bine (wellbeing), 51% considerând că subiectul ocupă prea puțin spațiu în programa școlară, în timp ce respondenții din alte generații menționează lipsa încurajării gândirii critice ca fiind lacuna cea mai importantă.

Impactul inteligenței artificiale în educație

Privind spre viitor, 1 din 4 participanți din țările incluse în studiu consideră că progresele tehnologice vor avea un impact negativ asupra educației, ceea ce reprezintă o creștere față de ediţia din 2023. În România, 30% dintre cetățeni cred că progresele din tehnologie și inteligența artificială vor avea un impact mai degrabă negativ asupra educației. Opiniile sunt împărțite cu privire la interzicerea în școli a instrumentelor de inteligență artificială, cum ar fi ChatGPT: 39% susțin interdicția iar 31% nu doresc acest lucru. Punctele de vedere sunt însă mai categorice cu privire la interzicerea utilizării smartphone-urilor în școli, susţinută de 5 din 10 români (la paritate cu media globală).

Educație sexuală: profesori vs părinți

Studiul Ipsos arată că există o discrepanță majoră la nivel internațional în ceea ce privește percepția despre educația sexuală în școli. În țări precum Suedia (61%), India (47%) sau Coreea de Sud (47%), cetățenii consideră că aceasta trebuie să fie asigurată cu precădere de către cadrele didactice, pe când în țările europene balanța înclină către responsabilitatea părinților. Doar 1 din 3 români crede că educația sexuală ar trebui să fie responsabilitatea profesorilor, similar canadienilor (32%), spaniolilor (31%) sau ungurilor (30%).

De asemenea, 7 din 10 români consideră că tot în grija părinților se află și sănătatea mentală a elevilor, acest aspect fiind într-o mai mică măsură responsabilitatea dascălilor.

Studiul reliefează discrepanțe atât între țările evaluate, cât și între generațiile care au participat la cercetare. Generațiile mai tinere, având o interacțiune mai recentă cu domeniul educațional, au o percepție mai pozitivă asupra sistemului comparativ cu Baby Boomers, care sunt mai rezervați în a da răspunsuri pozitive și judecă lucrurile mai aspru.

Studiul Ipsos a fost realizat prin intermediul interviurilor online în 30 de țări, în perioada 21 iunie – 5 iulie 2024, în rândul a 23.754 adulți cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani, dintre care 500 în România. Țările participante la studiu: Africa de Sud, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Indonezia, Irlanda, Italia, Japonia, Malayezia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Peru, Polonia, România, Singapore, Spania, SUA, Suedia, Thailanda, Turcia și Ungaria.

Sondajul are o marjă de eroare de +/- 3,5 puncte procentuale pentru un eșantion de 1.000 de persoane, respectiv +/- 5,0 puncte procentuale pentru un eșantion de 500 de persoane.

Grupul internaţional de origine franceză Ipsos reprezintă una dintre cele mai mari companii în domeniul cercetării de piaţă, este listat la Bursa din Paris, are aproape 20.000 de angajaţi şi este prezent în 90 de ţări. Ipsos este cel mai mare grup de cercetare prezent în România, cu peste 1.000 de angajaţi.