Conform studiului, programele de ajutor de stat din ultimii cinci ani au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării regionale şi creării de locuri de muncă, oferind finanţări nerambursabile sub formă de granturi. Aceste finanţări au facilitat construirea de noi fabrici, extinderea capacităţilor de producţie şi angajarea de personal, contribuind astfel la creşterea economică a României.
Printre măsurile cheie ale legislaţiei se numără schema de finanţare pentru investiţii în active (H.G. 807/2014) şi schema de finanţare pentru costurile salariale ale proiectelor ce creează cel puţin 100 de noi locuri de muncă (H.G. 332/2014). În cadrul schemei pentru investiţii în active, au fost aprobate 138 proiecte cu o valoare combinată de 2,9 miliarde euro, primind un miliard de euro în ajutoare de stat, se menţionează într-un comunicat al EY.
„Prin sprijinirea sectoarelor cheie, precum industria auto, tehnologia şi industria medicală, aceste programe au contribuit semnificativ la dezvoltarea regională şi crearea a mii de locuri de muncă. Observăm un apetit crescut al companiilor străine, dar şi un potenţial în creştere pentru investiţiile locale. Extinderea schemelor de finanţare către noi domenii, cum ar fi digitalizarea, automatizarea şi decarbonarbonizarea, reflectă angajamentul României de a promova o creştere economică sustenabilă şi inovatoare”, a declarat Sebastian Popescu, coordonator al liniei de servicii Consultanţă în domeniul granturilor şi stimulentelor, EY România.
La sfârşitul anului 2023, aproximativ 50% din finanţarea solicitată a fost aprobată în cadrul schemelor de ajutor de stat, finanţând 168 de proiecte de investiţii, cu o valoare totală de aproximativ 3,5 miliarde euro, anticipând crearea a peste 24.000 de noi locuri de muncă. Regiuni precum Prahova, Sibiu şi Argeş au devenit zone cheie pentru dezvoltare, cu investiţii majore atât în capacităţile de producţie disponibile, cât şi în alte proiecte.
Industria auto a primit unul dintre cele mai mari volume de ajutoare de stat, în valoare de peste 300 milioane euro până la sfârşitul anului 2023. Acest sector a creat peste 4.800 de locuri de muncă, consolidând poziţia României pe piaţa europeană auto. De asemenea, sectorul tehnologic a primit 25% din ajutoare în 2023, un salt semnificativ faţă de 13% în 2020, reflectând importanţa tehnologiei pentru inovare şi automatizare.
România continuă să atragă investiţii străine semnificative, cu peste 62% din ajutoarele de stat aprobate (92 de proiecte) mergând către companii străine. Investitorii din ţări precum Germania, Italia şi Olanda au arătat un interes deosebit, iar investiţiile locale devin tot mai relevante în peisajul investiţional al României.
Exemple de companii străine care au combinat strategic fuziunile şi achiziţiile (M&A) cu ajutoarele de stat pentru a-şi extinde afacerile includ De’Longhi şi Coca-Cola. În mod similar, Grupul Teraplast, un jucător de top în sectorul materialelor de construcţii, a valorificat fondurile nerambursabile în timp ce a urmărit activ oportunităţi de M&A pentru a-şi stimula creşterea. Alte companii notabile, precum Saint-Gobain, Knauf, Terasteel, Vrancart sau Leoni exemplifică succesul alinierii strategiilor de M&A cu programele de ajutor de stat pentru a-şi consolida dezvoltarea în România.
Guvernul român a anunţat noi scheme de ajutor de stat pentru a sprijini creşterea economică durabilă şi modernizarea industriei, inclusiv scheme pentru digitalizare, energie verde şi inovare tehnologică. Un exemplu este schema de ajutor de stat pentru investiţii strategice, care vizează proiectele de investiţii în industria prelucrătoare, cu un buget total de un miliard de euro, ce va fi implementată în perioada 2025-2030. Aceasta are ca scop atragerea investiţiilor majore care depăşesc 150 milioane euro şi generarea a peste 100 de noi locuri de muncă.
Un alt program este schema de ajutor de stat pentru decarbonizarea proceselor industriale. Destinată finanţării proiectelor de investiţii în industriile metalurgică şi chimică, axate pe decarbonizarea proceselor de producţie. Cu un buget total de un miliard euro, schema va fi operaţională în perioada 2025-2030. Proiectele eligibile trebuie să prioritizeze electrificarea, utilizarea hidrogenului din surse regenerabile şi îmbunătăţirea eficienţei energetice.
Schema pentru valorificarea resurselor minerale metalice sprijină investiţiile pentru exploatarea resurselor minerale metalice, având un buget total de 250 milioane euro şi fiind activă în perioada 2024-2025. Investiţiile eligibile trebuie să depăşească 75 milioane EUR.
De asemenea, schema de ajutor de stat pentru micii industriaşi este destinată sprijinirii investiţiilor în industriile uşoare, cum ar fi textilele, pielăria, încălţămintea şi produsele chimice. Cu un buget total de 740 milioane euro pe o perioadă de cinci ani, schema vizează investiţii cu valori între 500.000 euro şi 3 milioane euro, cu ajutoare de stat disponibile până la o valoare maximă de 1,8 milioane euro.
Fondurile de ajutor de stat în România au reprezentat un instrument esenţial pentru investitori, atât autohtoni, cât şi străini, fiind cruciale în special pentru investiţiile în industria manufacturieră. În viitor se anticipează că peste cinci miliarde euro de ajutoare de stat vor fi disponibile pentru companiile care implementează proiecte de investiţii în România.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 51,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2024.