“Patriotismul economic”, noul concept al Guvernului Ciolacu. Ce înseamnă și ce ar urma să se întâmple

Patriotismul economic apare în programul de guvernare la capitolul “Finanțe”, și presupune, cel puțin la nivel declarativ, un set de măsuri de tipul schemelor de ajutor de stat sau a unor scheme de garanții, coroborate cu o reducere a birocrației. Scopul ar fi crearea de companii care să fie “campioni regionali”, prin sprijinirea marilor firme – cele din sectorul energetic sunt menționate explicit – să se extindă dincolo de granițele României.

Iată ce scrie în programul de guvernare:

Patriotism economic. Stimularea creării de companii campioni regionali.

Schemă de ajutor de stat pentru investiții greenfield mai mari de 150 milioane de euro în industria prelucrătoare, creatoare de locuri de muncă stabile și bine plătite (grant 25% din valoarea investiției, subvenționarea parțială a dobânzii, procedură de avizare accelerată pentru toate documentele necesare).

Reducerea cu minimum 20% a numărului de avize și documente necesare și digitalizarea completă a procedurilor de raportare.

Transformarea companiilor mari producătoare de energie și gaz în campioni regionali.

Extinderea IMM Invest pentru încurajarea creditării în sectoarele industriale strategice și pentru companiile cu o componentă puternică de export.

Program de sprijinire a internaționalizării companiilor românești prin scheme de garanții pentru extinderea prezenței pe piața regională, inclusiv pentru construirea sau achiziția de capacități noi de producție

“Campionii energetici”, o idee reșapată și de ministrul Energiei

Cum mai sus sunt numiți producătorii de energie și gaze în mod explicit – în cazul companiilor de stat producătoare de energie electrică, teza înființării unor campioni energetici, prin fuziuni între companiile existente ale statului, a fost reluată recent de ministrul Energiei, proaspăt reconfirmat pentru un nou mandat, Sebastian Burduja.

″E o idee pe termen mediu și lung, de perspectivă. Eu mi-aș dori, ca strategie, să susținem, ca țară, câteva companii puternice în sectorul energetic. Știu că s-a mai vehiculat idea, acum mai mulți ani de zile, de vreo câteva ori. Mai demult nu a mers nu pentru că nu era o idee bună sau pentru că nu ar fi adus prețurile marginale, prețurile de pe piață, mai jos. Probabil că au fost alte considerente. Din punctul meu de vedere, dacă discutăm despre reforma companiilor de stat, reducerea risipei, exploatarea sinergiilor între companii, precum și despre o piață a energiei funcțională și cu prețuri mai bune pentru români, trebuie să luăm în calcul acest scenariu. Și eu, personal, îl voi susține″, a spus ministrul Energiei, răspunzând unei întrebări puse de presă pe această temă, acum o săptămână.

L-am întrebat pe Burduja despre așa numiții “campioni energetici” pentru că, într-o conferință de presă de bilanț, într-o prezentare arătată sălii, apărea, ca idee de viitor, și această prevedere, “Campioni energetici (consolidarea producției de energie pentru un preţ marginal cât mai mic)”.

Burduja a explicat că modul în care s-au structurat companiile energetice din România, pe tip de resursă, “nu este unul optim”, iar “alte state au combinat, de exemplu, producția de cărbune cu producția hidro și a rezultat un preț mediu mult mai mic decât prețul pe cărbune”. „Dacă vă gândiți acum că Hidro produce cu 150 de lei/MWh, iar cărbunele cu 900 de lei, teoretic, dacă ar fi o singură companie, care să iasă pe piață cu un preț de 400 de lei, piața nu s-ar mai închide pe prețul marginal de 900, s-ar închide pe prețul marginal de 400, și energia în România ar fi mai ieftină. Este un lucru ambițios, România poate să facă ce au făcut deja alte state – vorbim de exemplu despre Ungaria – să aibă două, trei companii mari, care să fie campioni energetici care să joace în regiune și să pună și presiunea în jos pe prețuri”, a spus Burduja.

Tema a mai fost vehiculată și în trecut, după cum am mai scris în acest text, dar de fiecare dată a eșuat.

Imagine generată de AI