Datoria publică a lumii se apropie de 99% din PIB-ul mondial. Guvernele vor utiliza inflația pentru a reduce nivelul datoriilor, ceea ce orientează investitorii spre creșterea plasamentelor în aur și Bitcoin

Guvernele vor utiliza în 2025 inflația pentru a-și reduce ponderea datoriei publice în PIB, este de părere președintele CFA România, Adrian Codîrlașu. Rata inflației va fi între 2,5%-3,5% din PIB sau chiar 4%, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul inflației din perioada pandemiei Covid 19.
Gabriela Ţinteanu - joi, 09 ian. 2025, 22:11
Datoria publică a lumii se apropie de 99% din PIB-ul mondial. Guvernele vor utiliza inflația pentru a reduce nivelul datoriilor, ceea ce orientează investitorii spre creșterea plasamentelor în aur și Bitcoin

Datoria publică mondială se va apropia de 100% din PIB-ul mondial până în 2030. Asta ar însemna depăşirea pragului de 99% din PIB-ul mondial, atins în perioada pandemiei. Ar însemna, de asemenea, o creştere de 10 puncte procentuale faţă de situaţia din 2019, înainte ca pandemia să ducă la explozia cheltuielilor guvernamentale, arată ultima analiză a Fondului Monetar Internațional.

Astfel, datoria publică a SUA a depășit 100% din PIB, în Franța aceasta este de 11%, iar în Italia de 135%. ”Toate acestea, vor determina guvernele să utilizeze inflația pentru a putea scădea ponderea datoriei publice în PIB-ul fiecărui stat. Dacă acum avem în Zona Euro, de exemplu 1,5%-2,5%, nu este exclus ca în 2025, nivelul acesteia să ajungă la 3,5%-4%, ceea ce înseamnă o rată dublă decât cea din timpul pandemiei Corona”, a declarat Adrian Codîrlașu. 

Comerțul de devalorizare prin achizițiile de aur și Bitcoin își va continua creșterea

Economistul se așteaptă totodată ca la nivel global, multe dintre dobânzile la bonduri să nu mai rămână în zona real pozitivă, dând exemplu dobânzilor la titlurile SUA care acum sunt peste 4,5%. Și în Europa dobânzile sunt între 3,10% și 3,40%, dar perspectivele sunt în continuare de scădere, chiar dacă una prudentă.

Astfel, analiștii JPMorgan au spus că „comerțul de devalorizare” este departe de a fi o tendință trecătoare, atât aurul, cât și bitcoin câștigând importanță structurală în portofurile investitorilor.

„Aprecierea prețului aurului în ultimul an a depășit cu mult mișcările implicate de schimbările dolarului și ale randamentului real al obligațiunilor și reflectă probabil reapariția acestei „tranzacții de devalorizare”, au scris analiștii JPMorgan conduși de Nikolaos Panigirtzoglou într-un raport. Între timp, un aflux record de capital pe piețele cripto în 2024 sugerează că bitcoin devine și „o componentă mai importantă” a portofoliilor investitorilor.

Tranzacțiile de devalorizare se referă la o strategie în care investitorii apelează la active precum aurul și bitcoin pentru a se proteja împotriva devalorizării monedelor fiduciare, adesea determinate de factori precum inflația, creșterea datoriei guvernamentale și instabilitatea geopolitică.

În general, având în vedere că atât aurul, cât și bitcoin câștigă importanță structurală, comerțul de devalorizare va continua, potrivit analiștilor. În octombrie anul trecut, analiștii și-au exprimat optimismul cu privire la criptomonede în 2025, citând factori precum devalorizarea comerțului și creșterea adoptării instituționale, printre alții.

BCE preconizează o inflație globală de 2,5% în trim I. Analiștii nu sunt chiar de aceeași părere

De asemenea, analiștii ING Bank arată că potrivit estimării rapide, inflația IAPC din zona euro a crescut la 2,4% în decembrie, de la 2,2% în noiembrie, în timp ce inflația de bază s-a stabilizat la 2,7%. Într-o analiză mai amplă, analiștii ING Bank arată că aspectele analizate indică o probabilitate ridicată ca rata inflației din zona euro să crească în continuare în primul trimestru al acestui an. BCE preconizează o scădere a inflației globale la 2,3% în primul trimestru, inflația negativă din sectorul energetic fiind principalul factor determinant.

”Cu toate acestea, având în vedere tendințele actuale, previziunile par optimiste. În timp ce banca centrală ar putea susține că actuala creștere a inflației este temporară, șoimii din Consiliul guvernatorilor sunt acum mai puțin dispuși decât în urmă cu câțiva ani să „privească printr-un” șoc inflaționist determinat de ofertă. Ne așteptăm în continuare ca BCE să continue să reducă ratele dobânzilor, dar este puțin probabil ca ritmul de relaxare să se accelereze”, au subliniat analiștii băncii olandeze.

 

 

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Comisia Europeană a rambursat României 1,12 miliarde de euro
Comisia Europeană a rambursat României 1,12 miliarde de euro
Comisia Europeană a rambursat oficial României suma de 1,12 miliarde euro, respectiv bani proveniți din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), a anunțat, vineri, Agenția de Plăți și......
2024, cel mai călduros an din istoria măsurătorilor în România. Ce spune ANM
2024, cel mai călduros an din istoria măsurătorilor în România. Ce spune ANM
Anul 2024 este cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteorologice în România, temperatura medie anuală fiind ...
Ciolacu: Bugetul trebuie aprobat până pe 27 ianuarie. Cer miniştrilor să includă şi propuneri de restructurare a posturilor nejustificate
Ciolacu: Bugetul trebuie aprobat până pe 27 ianuarie. Cer miniştrilor să includă şi propuneri de restructurare a posturilor ...
Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri că Guvernul trebuie să adopte bugetul pe anul în curs până cel târziu pe ...
Bosch mizează pe vânzări de software și servicii de peste șase miliarde de euro până în 2030
Bosch mizează pe vânzări de software și servicii de peste șase miliarde de euro până în 2030
La ediția din 2025 a Consumer Electronics Show (CES) din Las Vegas, grupul Bosch și-a prezentat cele mai noi produse care ...