Salariile minime în vigoare în 2025. Mărirea şi decăderea facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol

Salariul minim brut pe economie în vigoare în anul 2025 e de 4.050 de lei pentru normă întreagă, conform HG 1.506 din 2024, publicată în Monitorul Oficial din 28 noiembrie 2024.

300 de lei – sumă de bani din salariu pentru care nu se plăteşte impozit pe venit şi nu se cuprinde în baza de calcul al CAS şi CASS,  în anumite condiţii

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit și nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma de 300 lei lunar, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe economie în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile (4.050 de lei);
• venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor, fără a include contravaloarea tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, respectiv indemnizația de hrană, după caz, acordate în baza aceluiași contract individual de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.300 de lei inclusiv, conform OUG 156 din 2024 consultată de Economica.net.

O modificare importantă pentru oamenii care au venituri extrasalariale care produce efecte din 2025

Începând cu veniturile aferente anului 2025, valoarea salariului minim folosită ca referinţă pentru determinarea plafoanelor de venituri extrasalariale şi a contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice va fi cea în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului, potrivit OUG nr 128 din 2024 analizată de Economica.net. În 2025, salariul minim brut folosit ca referinţă pentru stabilirea plafoanelor de venituri extrasalariale şi a contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice e 4.050 lei.
Până în 2024 inclusiv, valoarea salariului minim folosită în prezent ca referinţă pentru determinarea plafoanelor în care se află venitul extrasalarial şi a nivelului contribuţiilor sociale datorate a fost cea în vigoare la 25 mai a anului de realizare a venitului pentru care se stabilesc contribuţiile sociale.

Salariul minim din industria alimentară în 2025

De asemenea, 4.050 de lei este şi salariul minim brut din sectorul agricol și industria alimentară pentru normă întreagă, începând cu 1 ianuarie 2025, conform OUG nr. 156 din 2024.

Salariul minim brut din construcţii e de 4.582 de lei lunar pentru normă întreagă, începând cu 1 ianuarie 2025, potrivit OUG 156 din 2024 consultată de Economica.net.

OUG 156 din 2024, cunoscută sub denumirea de ordonanţa „trenuleţ”, a abrogat OUG nr. 93/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol și industria alimentară.
OUG 156 din 2024, consultată de Economica.net, a abrogat şi facilităţile fiscale prevăzute în construcţii, sectorul agricol și industria alimentară începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.

Elogiul şi blamarea facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol

Salariul minim brut din construcţii e 4.582 de lei începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023. Din noiembrie 2023, angajaţilor din construcţii li se va reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi, în acord cu dispoziţiile Legii 296 din 2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale introduse prin OUG 114 din 2018, arată o analiză Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din acest domeniu.
Amintim că angajaţii din construcţii au fost asiguraţi la sănătate fără plata contribuţiei (CASS) începând cu 1 ianuarie 2019, în baza OUG 114 din 2018, până în octombrie 2023 inclusiv, potrivit analizei Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din acest domeniu.

Tot începând cu luna noiembrie 2023, angajaţilor din industria alimentară şi sectorul agricol li se va reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi, în acord cu dispoziţiile Legii 296 din 2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale introduse prin Legea 135 din 2022, arată o analiză Economica.net.

Ce argumente a prezentat guvernul, în OUG 114 din 2018, când a introdus facilităţile fiscale în construcţii:

• sectorul construcţiilor reprezintă unul dintre domeniile prioritare pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programul de guvernare,
• activitatea de construcții este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiții publice și private în ultimii ani sectorul construcțiilor s-a confruntat cu dificultăți legate de asigurarea cu forță de muncă specializată și de o concurență neloială,
• neadoptarea în regim de urgență (a măsurilor prin care s-au introdus atunci facilităţile fiscale n. red. Economica) afectează angajamentele guvernului stabilite prin acordul încheiat cu Federația Patronatelor Societăților din Construcții și va perpetua dificultățile legate de asigurarea cu forță de muncă specializată în domeniul construcțiilor, spunea executivul la acea vreme în OUG 114/2018, consultată de Economica.net.

Executivul de la acea vreme îşi asumase, în OUG 114 din 2018, că facilităţile fiscale din construcţii ar fi urmat să rămână în vigoare până la finalul anului 2028.

Ce au invocat parlamentarii care au cerut introducerea facilităţilor fiscale în industria alimentară şi sectorul agricol în proiectul de lege care a fost ulterior adoptat de Parlament şi promulgat de preşedinte, devenind Legea 135 din 2022:

• Sursă foto: captură Economica.net din expunerea de motive a proiectului de lege prin care parlamentarii au cerut facilităţi fiscale şi în sectorul agricol, pe modelul celor din construcţii. Iterăm că proiectul a fost adoptat de parlamentari şi a intrat în vigoare, devenind Legea 135 din 2022.

În 27 octombrie 2023 s-a oficializat Legea 296/2023 care a eliminat scutirea de la plata CASS a angajaţilor din construcţii şi agricultură, începând cu veniturile din noiembrie 2023. „Facilităţile fiscale şi-au atins obiectivele”, spuneau parlamentarii care au propus această măsură.

• Motivele invocate de parlamentari:
  ” restructurarea facilităților fiscale, mai ales a acelor categorii de facilități fiscale care și-au atins obiectivele, cu o perioadă de implementare care le-a asigurat sprijin pentru plătitorii de impozite și taxe în calitate de beneficiari, iar menținerea acestora nu se mai justifică în perioade de deficit bugetar excesiv;
• înlăturarea dezechilibrelor fiscale din marile servicii publice, în special cele din domeniul sănătății publice, ca urmare a existenței unui număr mare de plătitori de impozite și taxe care sunt scutiți de la plata acestora, iar prin aceasta sunt cauzate deficite bugetare nesustenabile pentru bugetul public cu impact major asupra întregii populații beneficiare de servicii publice”, se arată în Legea 296 din 2023 consultată de Economica.net.

OUG 156 din 2024 elimină restul facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol la recomandarea Băncii Mondiale

Cum motivează executivul această decizie:

Măsurile propuse au în vedere angajamentul asumat de guvern în cadrul PNRR (…) inclusiv reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării, precum și implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice afectate de deciziilede politică fiscală.
Eliminarea facilităților fiscale a fost recomandată și de Banca Mondială în cadrul analizei legislației fiscale românești efectuată ca parte a PNRR.
De asemenea, prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu – 2025-2031, prezentat Comisiei Europene, guvernul României s-a angajat să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, printr-o serie de măsuri, inclusiv prin reforme fiscale care au între obiective ajustarea sistemului de facilități fiscale pentru principalele categorii de impozite și taxe, astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile, dar și pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală ceea ce ar presupune generarea unor inechități fiscale între diferite categorii de contribuabili, a argumentat guvernul în nota de fundamentare a proiectului de OUG care a devenit OUG 156 din 2024, consultată de Economica.net.

Acţiune, reacţiune

Federaţia Sindalimenta: Măsura eliminării facilităţilor fiscale pentru industria alimentară se va dovedi în scurt timp că acționează ca un bumerang împotriva acestei industrii. Eliminarea facilităţilor fiscale va însemna pierderi salariale consistente pentru angajaţi.

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară (Sindialimenta) a spus, într-o luare de poziţie recentă, că eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din industria alimentară şi agricultură va avea consecinţe precum:

• falimentul unor societăți care nu vor rezista impactului,
• eliminarea facilăţilor fiscale va creşte preţul produselor de la raft, care va fi suportat în final, tot de către consumatori,
• prin eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din industrie alimentara și agricultură, guvernul încalcă legislația adoptată în 2022 care prevedea că în intervalul 1 iunie 2022 – 31 decembrie 2028, angajații din aceste sectoare beneficiază de scutirea impozitului pe venit, reducerea cotei de contribuții de asigurări sociale (CAS), exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) și o cotă redusă de contribuție asiguratorie de muncă (CAM).

Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii, reprezentativă pentru sectoarele construcţii civile şi industriale, materiale de construcţii şi tâmplarie termoizolantă, propune următoarele măsuri pentru a atenua efectele OUG 156 din 2024:

Alocarea cu prioritate a sumelor necesare plăţii facturilor restante către firmele de construcţii.
Compensarea obligaţiilor de plată ale companiilor către stat cu contravaloarea corespunzătoare din facturile neachitate de beneficiarul de stat.
Aplicarea unui impozit de 1% companiilor care realizează cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro pe an trebuie rediscutată în următoarele scenarii separate sau combinate:

• introducerea unor criterii de aplicare,
• micşorarea cuantumului la un nivel mai uşor suportabil de 0,5%,
• mărirea pragului de aplicare la peste 100 de milioane de euro pe an.

Aplicarea unui sistem de impozitare diferenţiat ar putea fi acceptat ca o situaţie de compromis, astfel:

• salariile mai mici sau egale cu 15.000 lei impozitate cu 5%,
• salariile cuprinse între 15.001 lei şi 30.000 lei inclusiv impozitate cu 10%,
• salariile mai mari sau egale cu 30.001 lei impozitate cu 16%, spune Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii.