Semn de război în viitor? Țările lumii cumpără aur cu disperare

Pe măsură ce războiul, ideologiile diferite și protecționismul împart lumea în blocuri separate, țările în curs de dezvoltare tezaurizează lingouri de aur. Scopul lor e să se pregătească de posibilitatea prăbușirii sistemului financiar global, dominat de SUA și Europa, și înlocuirea acestuia cu unul nou.

China, de la începutul războiului din Ucraina, a cumpărat 316 tone de aur. Rusia este, de asemenea, un mare cumpărător. La fel și băncile centrale din Orientul Mijlociu, Asia Centrală și India.

Recent, piața a fost monopolizată de două țări a căror istorie și experiențe recente le-au sensibilizat la riscurile geopolitice: Polonia și Ungaria.

Polonia și-a dorit de mult timp să crească aurul la 20% din rezervele sale oficiale, relatează Politico. Dar Banca Centrală a Ungariei a dat startul achiziției de aur acum trei ani, spunând: „Pe fondul incertitudinii tot mai mari, rolul aurului ca activ refugiu este deosebit de important. Întărește încrederea în țară și susține stabilitatea financiară”.

Toată această goană după aur a dus prețul metalului galben record după record. În 2024, prețul aurului a crescut cu 35%, cu mult mai mult decât creșterea medie a acțiunilor din SUA – cu 20% – și de peste două ori mai mult decât orice indice bursier european.

Îngrijorare din cauza lipsei de credibilitate a „deținătorilor”

Dar nu numai teama de ostilități și eventuale sancțiuni, ci și lipsa de credibilitate a statelor au construit ordinea economică globală postbelică.

Atât SUA, cât și Europa suferă de datorii în continuă creștere care nu par a fi sustenabile pe termen lung, așa cum a subliniat Fondul Monetar Internațional la reuniunea sa anuală.

Cu datoria SUA aflată acum la 124% din PIB și în creștere rapidă, cei care dețin titluri americane sunt din ce în ce mai îngrijorați de expunerea lor pe SUA, spun experții.

Acest lucru are implicații incalculabile pentru o lume în curs de dezvoltare, care resimte un fel de „hărțuire financiară”, a remarcat analistul firmei de consultanță TS Lombard, Davide Oneglia.

Ideea centrală este de a „diversifica activele guvernamentale și a le ține departe de dependența de dolar”, a declarat Mohamed El-Erian, fost șef al gigantului de gestionare a obligațiunilor Pimco.

Neutralitatea și imuabilitatea aurului îl fac o ancoră potrivită pentru un sistem financiar paralel încă în construcție: unul pe care SUA nu îl vor putea domina sau manipula.

Țrile lumii par a se fi trezit la realitate

Factorii politici occidentali par a se fi trezit. Vorbind la reuniunea anuală a FMI din octombrie , președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a subliniat faptul că China „cumpără aur ca niciodată”.

„Rolul unei monede nu trebuie luat niciodată de la sine înțeles”, a avertizat ea, deși în declarațiile ulterioare a nuanțat, adăugând că dolarul nu își va pierde supremația.

„În circumstanțe normale, nu am lua în considerare evoluțiile pieței aurului”, a declarat David Wilson, director la banca franceză BNP Paribas.

„Dar este clar că activitatea băncilor centrale a alimentat psihicul investitorilor speculativi. Atâta timp cât le văd cumpărând aur, cumpără și ei.

Conform datelor compilate de Commodity Futures Trading Commission din SUA, cantitatea netă de contracte futures pe aur deținute de participanții de pe piață s-a triplat în ultimele 12 luni, chiar dacă achizițiile băncii centrale au scăzut. Interesul speculativ este acum la nivelul record observat la începutul pandemiei.

Dolarul, desigur, încă reprezintă aproximativ 58% din rezervele valutare ale lumii, ceea ce îl face esențial pentru orice tip de comerț transfrontalier, dar aceasta este în scădere față de aproximativ 65% în urmă cu doar un deceniu.