Viteza medie a trenurilor pe căile ferate din România este de 50 de kilometri, nici jumătate comparativ cu media europeană, însă exista opt linii magistrale pe care, în urma investiţiilor făcute, trenurile au ajuns la o viteză medie de deplasare cuprinsă în intervalul 80-140 de kilometri pe oră. Potrivit CFR Infrastructură, aceste linii sunt Bucureşti Nord – Constanţa (225 kilometri), Bucureşti Nord – Predeal (140 de kilometri), Bucureşti Nord – Galaţi (241 de kilometri), Bucureşti Nord – Timişoara (562 de kilometri), Ploieşti – Vicşani (488 de kilometri), Iaşi – Paşcani (76 de kilometri), Episcopia Bihor – Halmeu(150 de kilometri) şi Apahida – Baia Mare (181 de kilometri).
Pe restul liniilor, lucrurile stau mult mai prost. Infrastructura deficitară face ca viteza medie de deplasare a trenurilor să coboare chiar şi sub 50 km/h, media pe ţară. „Cele mai mici viteze în circulaţia feroviară se înregistrează pe anumite linii secundare, care necesită lucrări de reparaţii capitale şi care înregistrează şi un număr redus de solicitări de trasee ”, spun reprezentanţii CFR Infrastructură.
Recordul de viteză pe calea ferată, în România, a fost atins în aprilie – 175 de kilometri pe oră. Garnitura testată a fost un tren electric fabricat de uzina craioveană Softronic, la viteza maximă ajungându-se în doar câteva secunde. Testele au fost efectuate însă în poligonul feroviar de la Făurei.
Trenul va transporta si calatori, pentru prima oara, pe ruta Craiova – Bucuresti, in luna iulie a acestui an, dupa ce vor fi facute toate testele necesare pentru eliberarea avizelor de circulatie.
Producatorii garniturii de mare viteza spun ca planuiesc realizarea unui tren similar pentru a fi introdus pe tronsonul dintre Constanţa şi Bucureşti.
În ultimii ani, din cauza restricţiilor bugetare, CFR Infrastructură nu a reuşit să facă decât lucrări de reparaţii. Investiţiile mari sunt prinse în proiectele multianuale de investiţii cu cofinanţare europeană. În intervalul 2014 -2020, sunt disponibili din bani europeni peste 2 miliarde de euro pentru realizarea rutelor de transport de pe Coridorul 4 Pan-European, Coşlariu-Simeria, Curtici-Arad, dar şi pentru reabilitatea mai multor gări din ţară.
Ultimii miniştri ai transporturilor, Relu Fenechiu, Dan Şova şi Ramona Mănescu, au declarat la unison că, după finalizarea investiţiilor cofinanţate de UE în perioada 2014-2020, trenurile de călători din România vor putea rula cu o viteză medie de 140 de kilometri pe oră.
România are o reţea de cale ferată de 20.000 de kilometri, a şaptea din Europa, cu peste 1.700 de gări, triaje şi terminale de mărfuri. Cea mai mare parte a acestei reţele este veche, fără să fi fost făcute lucrări de reabilitare de zeci de ani.