„TGV” de România. Care sunt cele opt linii pe care trenul ajunge la 140 km/h

Liniile magistrale care unesc Bucureştiul de oraşe precum Timişoara, Iaşi, Constanţa sau Galaţi, dar şi două rute din vestul ţării, sunt singurele din România pe care trenul merge cu viteze comparabile cu cele din Uniunea Europeană.
Economica.net - joi, 22 mai 2014, 21:11

Viteza medie a trenurilor pe căile ferate din România este de 50 de kilometri, nici jumătate comparativ cu media europeană, însă exista opt linii magistrale pe care, în urma investiţiilor făcute, trenurile au ajuns la o viteză medie de deplasare cuprinsă în intervalul 80-140 de kilometri pe oră. Potrivit CFR Infrastructură, aceste linii sunt  Bucureşti Nord – Constanţa (225 kilometri), Bucureşti Nord – Predeal (140 de kilometri), Bucureşti Nord – Galaţi (241 de kilometri), Bucureşti Nord – Timişoara (562 de kilometri), Ploieşti – Vicşani (488 de kilometri), Iaşi – Paşcani (76 de kilometri), Episcopia Bihor – Halmeu(150 de kilometri) şi Apahida – Baia Mare (181 de kilometri).

Pe restul liniilor, lucrurile stau mult mai prost. Infrastructura deficitară face ca viteza medie de deplasare a trenurilor să coboare chiar şi sub 50 km/h, media pe ţară. „Cele mai mici viteze în circulaţia feroviară se înregistrează pe anumite linii secundare, care necesită lucrări de reparaţii capitale şi care înregistrează şi un număr redus de solicitări de trasee ”, spun reprezentanţii CFR Infrastructură.

Recordul de viteză pe calea ferată, în România, a fost atins în aprilie – 175 de kilometri pe oră. Garnitura testată a fost un tren electric fabricat de uzina craioveană Softronic, la viteza maximă ajungându-se în doar câteva secunde. Testele au fost efectuate însă în poligonul feroviar de la Făurei.

Trenul va transporta si calatori, pentru prima oara, pe ruta Craiova – Bucuresti, in luna iulie a acestui an, dupa ce vor fi facute toate testele necesare pentru eliberarea avizelor de circulatie.
Producatorii garniturii de mare viteza spun ca planuiesc realizarea unui tren similar pentru a fi introdus pe tronsonul dintre Constanţa şi Bucureşti.

În ultimii ani, din cauza restricţiilor bugetare, CFR Infrastructură nu a reuşit să facă decât lucrări de reparaţii. Investiţiile mari sunt prinse în proiectele multianuale de investiţii cu cofinanţare europeană. În intervalul 2014 -2020, sunt disponibili din bani europeni peste 2 miliarde de euro pentru realizarea rutelor de transport de pe Coridorul 4 Pan-European, Coşlariu-Simeria, Curtici-Arad, dar şi pentru reabilitatea mai multor gări din ţară.

Ultimii miniştri ai transporturilor, Relu Fenechiu, Dan Şova şi Ramona Mănescu, au declarat la unison că, după finalizarea investiţiilor cofinanţate de UE în perioada 2014-2020, trenurile de călători din România vor putea rula cu o viteză medie de 140 de kilometri pe oră.

România are o reţea de cale ferată de 20.000 de kilometri, a şaptea din Europa, cu peste 1.700 de gări, triaje şi terminale de mărfuri. Cea mai mare parte a acestei reţele este veche, fără să fi fost făcute lucrări de reabilitare de zeci de ani.

Te-ar mai putea interesa și
Piața suplimentelor alimentare din România va ajunge la la peste 670 de milioane de euro, în 2024
Piața suplimentelor alimentare din România va ajunge la la peste 670 de milioane de euro, în 2024
Un român cheltuiește, în medie, 35,42 euro pe suplimente alimentare față de 89 de euro cât este consumul pe cap de locuitor în Europa, potrivit unui studiu Cegedim, publicat de Type Nature,......
Aeroportul Otopeni va avea sălile de aşteptare dotate cu banchete noi, de 1,85 milioane lei
Aeroportul Otopeni va avea sălile de aşteptare dotate cu banchete noi, de 1,85 milioane lei
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) vrea să achiziţioneze 450 de banchete pentru pasageri, cu 1,85 milioane ...
Chisăliţă, Asociaţia Energia Inteligentă: UE riscă majorarea importului de gaze mai scumpe, pentru a câştiga încrederea SUA
Chisăliţă, Asociaţia Energia Inteligentă: UE riscă majorarea importului de gaze mai scumpe, pentru a câştiga încrederea ...
Uniunea Europeană (UE) ar putea importa mai multe gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA, pentru a reduce deficitul comercial ...
Transocean Barents, unitatea mobilă de foraj offshore semi-submersibilă contractată pentru Neptun Deep, a ajuns la Constanţa
Transocean Barents, unitatea mobilă de foraj offshore semi-submersibilă contractată pentru Neptun Deep, a ajuns la Constanţa
Transocean Barents, unitatea mobilă de foraj offshore semi-submersibilă contractată pentru Neptun Deep, a ajuns la Constanţa, ...