În acest context, ministrul belgian al Energiei, Tinne van der Straeten, a declarat pentru Euractiv.com că, dimpotrivă, Europa ar trebui să dubleze interconexiunile. De asemenea, vrea o dezbatere mai puțin politizată.
„Cu cât suntem mai bine interconectați, cu atât mai bine vom împărți energia, dar ne vom asigura și că prețurile angro la energie vor fi mai mici”, a spus ministrul. Rețelele mai bine interconectate diminuează costurile de sistem și reduc volatilitatea prețurilor.
„Belgia este consumatoare de energie și nu ne putem furniza toată energia, așa că trebuie să importăm”, a spus ministrul belgian, adăugând că fiind „atât de bine interconectată” i-a ajutat să stabilească prețurile nu numai în țară, ci și în statele vecine.
„Dacă Norvegia întrerupe interconexiunile, ce vor face atunci când nivelurile apei sunt foarte scăzute vara din cauza schimbărilor climatice?”, a întrebat ministrul. Norvegia este un campion al energiei hidroenergetice, care reprezintă 90% din producție.
Deși criza energetică a trecut, politicienii tind să intre în panică ori de câte ori prețurile la electricitate cresc, scrie Euractiv.com. Când lucrurile devin tensionate, unii politicieni se grăbesc să solicite tăierea cablurilor electrice care leagă țările.
În decembrie, Partidul Laburist din Norvegia a cerut o reducere a rețelei electrice către Danemarca, în timp ce ministrul suedez al Energiei, Ebba Bush, a spus că este „furioasă” pe Germania, argumentând că fluxurile de energie din Suedia către Germania au crescut prețul dușurilor fierbinți în zona de sud a țării.
Partidul laburist de guvernământ din Norvegia analizează întreruperea a două cabluri de inteconexiune, potrivit Montel News. Motivul este creșterea prețurilor la energie.
Creșterea prețurilor la energie electrică în luna decembrie, cauzată în principal de importurile germane de energie electrică, a stârnit furie în toată Europa de Nord.
În sudul Norvegiei, explozia prețurilor a făcut ca locuitorii și companiile să plătească mai mult de 1,12 euro/kWh la orele de vârf. Aceasta înseamnă că un duș de cinci minute ar costa aproximativ 4 euro. Adică, a ajuns să coste mai mult decât în timpul crizei energetice din 2022.
În unele zile din decembrie, din cauza absenței soarelui și a vântului, turbinele eoliene și centrale fotovoltaice din Europa de Vest nu au generat aproape deloc electricitate.
Aceasta în condițiile în care Germania și-a închis toate centralele nucleare. Germania se bazează pe centrale electrice pe cărbune și a planificat noi capacități pe gaz, dar construcția acestora a rămas cu mult în urma programului. Astfel, țara a trebuit să compenseze deficitul, aproape un sfert din consumul de la orele de vârf, cu importurile de energie electrică din alte țări, ducând la creșterea prețurilor.
Criza energetică din Germania a provocat iritare și în Suedia. Ebba Busch, ministrul energiei suedez și viceprim-ministru, s-a declarat supărată pe Germania. „Sunt furioasă pe nemți”, a mai spus Busch, potrivit France 24.
Creșterile de preț din Suedia au fost cauzate de renunțarea Germaniei la energia nucleară, a scris ea pe rețelele de socializare.
„Dacă vântul nu bate, acest sistem electric eșuat ne oferă prețuri mari”, a spus Busch. Suedia are trei centrale nucleare. În noiembrie 2023, guvernul a anunțat planuri ambițioase de a mări capacitatea reactoarelor nucleare până în 2045.
Suedia a fost al doilea cel mai mare exportator net de energie electrică din Europa anul trecut, după Franța.