Într-un apel către populaţie, premierul ucrinian Arseni Iaţeniuk i-a îndemnat pe alegători să se prezinte în masă la urne pentru ‘a apăra Ucraina’. ‘Aceasta va fi expresia voinţei ucrainenilor din vest, est, nord şi sud’, a subliniat el.
În ajun, preşedintele rus Vladimir Putin a schiţat un gest de împăcare, anunţând că va respecta ‘alegerea poporului ucrainean’ şi că va lucra cu şeful statului ales. Popularitatea lui a crescut la 80% după ce gestionarea crizei cu Ucraina, în siajul dosarului sirian, a marcat revenirea Rusiei în prim-planul scenei politice internaţionale
Cuvintele sale au fost întâmpinate cu prudenţă de către Casa Albă, care aşteaptă ‘un semn’ mai tangibil din partea Kremlinului.
La Kiev, guvernul născut pe baricadele Maidanului – epicentrul mişcării de contestare care a dus la înlăturarea preşedintelui Viktor Ianukovici de la putere la sfârşitul lunii februarie – a participat la o slujbă religioasă la Catedrala Sfânta Sofia, scrie Agerpres.
Pe ‘frontul de est’ s-a instalat o acalmie relativă după două zile de lupte violente în regiunea Doneţk, soldate cu cel puţin 26 de morţi, între care 19 joi în rândurile armatei ucrainene. Aceasta a suferit în acea zi pierderile cele mai grave de la începutul operaţiunii ‘antiteroriste’ la 13 aprilie.
La Slaviansk, bastion al insurgenţilor proruşi, au avut loc lupte mai devreme sâmbătă dimineaţă, în ajunul scrutinului destinat să pună capăt celor şase luni de criză politică, care a aruncat ţara în pragul unui război civil şi al divizării şi a declanşat cel mai grav conflict diplomatic între Rusia şi Occident de la sfârşitul războiului rece.
În regiunea Doneţk, care şi-a proclamat suveranitatea în urma unui referendum controversat, alegerile prezidenţiale se anticipează să fie şi mai complicate, între frica alegătorilor de a vota, comisiile electorale locale aflate sub controlul separatiştilor sau, pur şi simplu, pentru că urnele de vot şi buletinele de vot nu au putut ajunge până la toate secţiile.
‘Suntem gata de vot, dar alegerile nu se vor putea desfăşura aici’, după preluarea controlului Comisiei electorale locale de către insurgenţi, a declarat pentru AFP Tetiana, o responsabilă a biroului de vot din Makiivka, o localitate la vest de Doneţk, care nu a dorit să-şi spună numele întreg de teama represaliilor.
Într-o şcoală din centrul Doneţkului, corespondenţii AFP nu au remarcat niciun semn de urne. ‘Găzduim de obicei alegerile, dar de data aceasta se pare că nu va fi nimic’, şi-a exprimat regretul Olga, responsabila acestui birou de vot.
Separatiştii şi-au multiplicat acţiunile de împiedicare a scrutinului: mai multe comisii electorale au fost luate cu asalt de persoane înarmate, iar responsabili electorali au fost răpiţi.
În total, 20 de comisii locale electorale din cele 34 în regiunile Doneţk şi Lugansk se află sub controlul separatiştilor şi scrutinul nu va putea avea loc.
‘Vom recurge la forţă’ pentru a împiedica derularea scrutinului, a avertizat liderul autoproclamatei ‘Republici populare Doneţk’, Denis Puşilin.
În restul ţării, de la Lvov-ul naţionalist, în vest, la Odesa (sud), îndoliată după moartea a 40 de persoane, în principal militanţi proruşi, într-un incendiu în Clădirea Sindicatelor, alegătorii ar trebui să se prezinte masiv la urne.
Favorit în sondaje, miliardarul prooccidental Petro Poroşenko este creditat cu peste 44% din intenţiile de vot.
Principalii săi adversari, fostul premier Iulia Timoşenko, figură centrală a revoluţiei portocalii din 2004, şi prorusul Serghei Tighipko au participat vineri seara la ultimele dezbateri televizate, prima pledând pentru un referendum cu privire la aderarea la NATO pentru a face faţă ‘războiului nedeclarat’ al Rusiei, iar cel de-al doilea pronunţându-se pentru normalizarea relaţiilor economice cu Rusia.
Miliardarul, care a promis să conducă Ucraina aşa cum gestionează extrem de prospera sa fabrică de ciocolată Roshen, nu are garanţia că va fi ales din primul tur şi ar trebui să mai aştepte până la un ipotetic al doilea tur de scrutin la 15 iunie.
Pentru a asigura buna desfăşurare a alegerilor prezidenţiale, la care sunt chemaţi să voteze aproximativ 36 milioane de ucraineni, autorităţile au mobilizat circa 55.000 de poliţişti şi 20.000 de voluntari,