Marii investitori ai României îşi ţin banii în băncile mici

Marile fonduri de investiţii româneşti păstrează circa 3,5 miliarde de lei în depozite la 24 de bănci.

Este drept, băncile mari, BCR, UniCredit Ţiriac Bank şi BRD sunt primele trei în topul preferinţelor investitorilor, după valoarea depozitelor plasate, realizat de ECONOMICA.NET. Dar ele şi alte bănci mari au atras doar 39% din valoarea totală menţionată mai sus.

Următoarele locuri sunt ocupate de băncile mici: două italiene, două cu capital grecesc şi două cu capital turcesc. Banca Transilvania urmează abia pe locul 11. Volksbank s-a strecurat pe locul opt, dar din aceeaşi cauză pentru care sunt sus băncile mici: setea mare de lichidităţi.

Băncile Italo Romena (care, mai nou, a fuzionat cu Veneto Banca) şi Intesa Sanpaolo din România sunt situate cel mai sus, pe locurile 4 şi 5 în topul băncilor favorite ale celor mai mari investitori din România.

Bănci mici, depozite mari

Marii investitori au suficient de mulţi bani gheaţă ca să fie curtaţi de bănci şi ca să poată negocia dobânzile cu acestea.

Pe placul investitorilor care vânează dobânzi cât mai mari sunt băncile care au încă mare nevoie de cash, ca urmare a presiunii crizei datoriilor. Sunt dispuse să promită dobânzi mai mari.

Marii investitori au, la Italo Romena şi Intensa Sanpaolo România, depozite bancare în lei şi valută echivalând cu 346, respectiv 285 milioane de lei.

Intensa Sanpaolo şi Italo Romena sunt bănci mici în România, cu cote de doar 1,4% respectiv 1,3% dintr-o piaţă cu active nete de 362 mld. lei, potrivit calculelor ZF.ro.

Majoritatea depozitelor bancare ale SIF Banat Crişana (SIF1) sunt la Intensa, dar cei mai mulţi bani au venit de la fondurile mutuale Raiffeisen Ron Plus şi Raiffeisen Euro Plus: circa 90, respectiv 139 de milioane de lei, potrivit celor mai recente rapoarte ale acestora.

Fondul Erste Bond RON Flexible (fost BCR Obligaţiuni) ţine mulţi bani în Italo Romena: 179 milioane de lei, restul fiind banii celor două fonduri Raiffeisen.

Într-o situaţie similară cu băncile italiene se află şi Piraeus Bank şi Banca Românească, controlate de greci. Şi ele se situează printre cele mai căutate 10 bănci. Fondul Erste Bond RON Flexible le-a preferat, şi are depozite de peste 170 de milioane de lei în fiecare dintre ele.

Erste Bond RON Flexible este cel mai mare din România (active de peste 6,2 miliarde de lei), după Fondul Proprietatea (FP) Diferenţa este că acesta şi-a primit activele cadou de la stat, în vreme ce fostul BCR Obligaţiuni a atras şi înmulţit banii a aproape 120.000 de investitori, mai ales clienţi ai BCR.

Un mare număr din băncile aflate în top îşi datorează prezenţa acolo fondului Erste.

Printre băncile relativ mici din top cu depozite echivalând cu peste 100 de milioane de lei se mai numără şi cele cu capital turcesc Credit Europe Bank România (238 mil. lei) şi Garanti Bank  (157), vizitate de managerii aceloraşi fonduri mutuale.

Cele două bănci turceşti îşi datorează locurile şase şi 10 aceloraşi fonduri mutuale, cu precizarea că, dacă la Credit Europe cele trei fonduri au plasat sume de mărimi similare, la Garanti cele mai mari depozite le are Erste Bond (106 din 157 de milioane de lei).

SIF Banat Crişana (SIF1) a dat câteva milioane la Banca Comercială Feroviară.

Libra Internet Bank şi ProCredit Bank au atras 55 de milioane de lei de la Erste Bond RON şi respectiv 40 de milioane de la Raiffeisen Ron Plus.

Cel mai mare fond mutual a mai depus bani la OTP Bank România, Millennium Bank şi Alpha Bank şi numai de aceea aceste bănci sunt în top.

Tipuri de investitori

Investitorii conferă utilităţi diferite depozitelor bancare.

În topul ECONOMICA.NET au intrat băncile în care îşi ţin banii două tipuri de investitori: cei care folosesc băncile ca pe nişte depozite de bani pe termen scurt şi cei care depun bani în bănci în primul rând pentru a câştiga dobânzi cât mai mari.

Din prima categorie fac parte societăţile de investiţii financiare (SIF) şi Fondul Proprietatea (FP). Din a doua categorie fac parte fondurile mutuale de investiţii cu active de risc scăzut (peste un miliard de lei fiecare).

Cei din prima categorie fac profit mai ales din randamente mari pe piaţa de capital. Vor dividende mari pentru că trebuie să plătească dividende foarte mari, dar nu vor neapărat dobânzi foarte mari la depozite. Ele folosesc băncile literalmente ca pe nişte depozite de bani, unde îşi ţin banii pe termene scurte, până când apare vreo oportunitate de plasament, sau trebuie făcute anumite plăţi.

Cele cinci SIF-urile şi FP  ţin în depozitele bancare în lei şi valută relativ puţini bani faţă de total: echivalentul 416 milioane de lei, potrivit rapoartelor din 31 martie.

Pe de altă parte, investitorii care fac plasamente cu risc redus, mai ales în obligaţiuni şi în instrumente bancare sunt interesaţi să câştige dobânzi cât mai mari din acestea. 

În acesată categorie se încadrează cele mai mari trei fonduri de investiţii mutuale, cu active de peste un miliard de lei fiecare, care veau circa 3,1 miliarde de lei în depozite bancare, potrivit celor mai recente rapoarte.

Cine la ce bănci mari vrea

Cele mai căutate bănci rămân liderele pieţei bancare: BCR (594 mil. lei), UniCredit Ţiriac Bank (416) şi BRD (365), dar, din nou, mai ales ca urmare a preferinţelor managerilor de fonduri mutuale. Excepţia o constituie SIF Moldova (SIF2) care are cele mai mari depozite, 166 milioane de lei, din care 112 la Banca Transilvania şi 34 la BRD.

SIF-urile şi FP au mare nevoie de lichidităţi pentru a potoli setea de dividende a acţionarilor lor cei mai importanţi, alte fonduri de investiţii. În afara acestor priorităţi nu folosesc depozitele pe termene lungi.

SIF-urile fac rareori plasamente, iar FP nu mai cumpără altceva decât propriile acţiuni, ca să le anuleze, să le scadă valoarea din capitalul social şi să o distribuie acţionarilor. De aceea, FP are 144 de milioane de lei, în BRD, BCR, Citi Bank şi ING Bank.

Fără fondurile mutuale, liderele pieţei bancare nu ar fi fost şi la vârful clasamentului depozitelor bancare ale marilor investitori.

Numai că managerii fondurilor mutuale nu pun cea mai mare parte a banilor în băncile din ale căror grupuri fac parte. Din două motive, unul ţine de limitările regulamentelor ASF, dar celălalt este legat din nou de randament.

O bancă este tentată să nu dea dobânzi mari fondului pe care îl controlează şi atunci acesta o evită. Pe de altă parte, grupul bancar este interesat de profitabilitatea consolidată a tuturor filialelor sale, inclusiv a celei de administrare a investiţiilor. Şi atunci va căuta profitul în altă parte decât în curtea proprie.

Astfel că BCR este  lidera topului ECONOMICA.NET, cu depozite  aproape 600 de milioane de lei în echivalent, pentru că fondurile Raiffeisen şi-au făcut cele mai mari depozite ale lor aici (peste 400 de milioane de lei).

În schimb fondul Erste Bond RON Flexible, un fond românesc în ciuda numelui, are cele mai mari depozite la UniCredit Ţiriac Bank (390 de milioane de lei echivalent). Fondul nu plasează, însă, nimic la BRD, concurenta tradiţională a BCR, ci la Volksbank România (aproape 200 de milioane de lei).