Cetăţenii din Balcani se raportează cu calm la votul împotriva imigranţilor

Unii se tem de o demonizare din ce în ce mai accentuată a imigranţilor din România şi din ţara vecină Bulgaria, după victoriile partidelor eurosceptice din Franţa, Danemarca şi Marea Britanie de la sfârşitul săptămânii trecute.

Cu toate acestea, locuitorii celor mai sărace state ale UE s-au raportat în mare parte cu calm la rezultate şi la retorica anti-imigraţie, conştienţi că partidele mai apropiate de centru deţin încă puterea, notează Reuters.

‘Nu cred că acest lucru va avea vreun impact asupra modului în care trăim’, susţine Adriana Berindei, o fostă profesoară din România care, în prezent, lucrează în Marea Britanie ca menajeră.

‘Poate că vor propune măsuri anti-imigraţie… dar chiar dacă o vor face, nu vor reuşi să le vadă aprobate, deoarece nu au o majoritate în Parlamentul European’, adaugă ea.

Românii, în special, rămân printre cei mai fideli susţinători ai UE, văzând în calitatea de membru o cale spre prosperitate. Alături de statutul de stat membru al NATO, românii consideră statutul de membru UE drept o protecţie pentru această ţară fostă-comunistă – în special de vreme ce Rusia a anexat Crimeea din ţara vecină, Ucraina.

Acest optimism este susţinut de creşterea treptată a standardelor de viaţă. Salariile lunare nete aproape s-au dublat, ajungând la 1.706 de lei (530 dolari) de la 918 lei, atunci când România a aderat la UE în 2007. De asemenea, economia a crescut cu un procent anual de 3,8% în primul trimestru al anului 2014.

Aderarea la UE le-a conferit, de asemenea, românilor libertatea de a călători în căutarea unui salariu şi a unui loc de muncă mai bun în statele europene mai bogate – o situaţie foarte diferită de cea în care frontierele erau puternic restricţionate în timpul dictaturii lui Nicolae Ceauşescu înainte de 1989.

De asemenea, românii care lucrează în străinătate au trimis acasă peste 30 de miliarde de euro de la aderarea ţării la UE. Nu toate persoanele din statele mai bogate din UE se bucură de prezenţa acestora, iar în Marea Britanie, UKIP a publicat o reclamă pe o pagină întreagă de ziar care includea date despre infracţiunile comise de români în Marea Britanie.

Pe de altă parte, nici România, nici Bulgaria nu au ales niciun candidat eurosceptic, de extremă dreaptă sau de extremă stângă în PE, lupta dându-se între cele două cele mai mari partide principale din fiecare ţară.

Prezenţa la vot în România, de 32%, a fost mai mare decât în urmă cu cinci ani, atunci când ţara a votat la primele sale alegeri europene – prin comparaţie cu 23,8% în Polonia şi cu doar 13% în Slovacia.

‘În România, Bulgaria şi în alte state foste-comuniste, există un entuziasm pro-european prevalent’, a declarat
Cătălin Augustin Stoica, directorul general al Centrului de Sociologie Urbană şi Regională (CURS).

Cu toate acestea, notează Reuters, această stare de spirit s-ar putea schimba, dacă rezultatele alegerilor vor conduce la schimbări de politici la nivelul UE, în special în ceea ce priveşte libera circulaţie a forţei de muncă. ‘Suntem îngrijoraţi’, explică Ioan Mircea Paşcu, fost ministru al apărării şi actual europarlamentar. ‘Marea surpriză este că aceşti extremişti au câştigat în state care au fost considerate pilonii democraţiei continentului’, explică el.

De asemenea, aminteşte Reuters, problema intrării românilor şi bulgarilor în zona Schengen – respinsă de către statele mai bogate din UE pe motiv că cele două ţări nu au depus suficiente eforturi pentru a-şi securiza graniţele şi a combate corupţia – încă provoacă iritare.

În ianuarie 2007, milioane de români şi bulgari au sărbătorit aderarea la UE cu focuri de artificii şi petreceri stradale, în pofida îndoielilor altor state din blocul comunitar cu privire la faptul că cele două ţări foste comuniste erau prea sărace şi corupte pentru a fi admise. În prezent, entuziasmul românilor rămâne intact, notează Reuters, în condiţiile în care un Eurobarometru din luna martie a constatat că 76% dintre aceştia sunt optimişti în privinţa viitorului ţării lor în UE, comparativ cu o medie europeană de 53%.

Prin contrast cu corupţia care a afectat profund politica internă, românii au o atitudine cu mult mai puţin ostilă faţă de politicienii şi de funcţionarii publici de la Bruxelles decât, spre exemplu, britanicii. De asemenea, liderii români ţin frecvent discursuri pe fundalul steagului UE – un gest care ar fi respins de către colegii lor mai eurosceptici.

De altfel, ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a declarat, după alegeri, că românii încă îndrăgesc proiectul politic european şi că ‘acest ataşament este demonstrat prin absenţa formaţiunilor politice care candidează pe baza unui program anti-UE’.