România, cea mai mare creştere economică din UE. PIB a crescut cu 3,8%, în primul trimestru

Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul 1 2014 a fost de 162.664,4 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,1% faţă de trimestrul al patrulea din 2013 şi cu 3,8% faţă de trimestrul 1 din 2013, conform datelor provizorii comunicate de INS.

Este cel mai mare avans anual înregistrat de o ţară membră a Uniunii Europene, potrivit celei de-a doua estimări publicate miercuri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

Este al doilea trimestru consecutiv când România are cea mai mare creştere economică anuală din UE, după ce în ultimul trimestru al anului trecut România a avut o creştere a PIB de 5,1%.

Eurostat a confirmat miercuri că în primul trimestru din 2014 Uniunea Europeană a înregistrat o creştere economică anuală de 1,4% iar zona euro un avans de 0,9%. Cel mai semnificativ ritm de creştere s-a înregistrat în perioada ianuarie-martie 2014 în România (3,8), Polonia (3,5%) şi Ungaria (3,2%) şi Marea Britanie (3,1%). Singurele scăderi s-au înregistrat în Cipru (minus 4,1%), Estonia (minus 1,5%), Grecia (minus 1,1%), Finlanda (minus 0,8%), Italia şi Olanda (ambele cu minus 0,5%). Nu au fost disponibile datele pentru Irlanda, Croaţia, Luxemburg, Malta.

În schimb, în perioada ianuarie-martie 2014 comparativ cu trimestrul patru din 2013, România a înregistrat cel mai redus ritm de creştere din UE (0,1%), o încetinire semnificativă faţă de avansul de 1,4% înregistrată în ultimele trei luni ale anului trecut. Chiar şi aşa, economia românească a înregistrat performanţe superioare Cehiei şi Franţei, ale căror economii au stagnat în primele trei luni ale acestui an.

Potrivit Eurostat, în perioada ianuarie-martie 2014 economia zonei euro a înregistrat o expansiune de 0,2%, de la 03% în trimestrul patru din 2013, în timp ce în Uniunea Europeană ritmul de creştere a încetinit la 0,3% de la 0,4% în ultimele trei luni ale anului trecut.

Cel mai semnificativ ritm de creştere trimestrial s-a înregistrat în perioada ianuarie-martie 2014 în Polonia şi Ungaria (ambele cu 1,1%), Danemarca (0,9%), Germania şi Marea Britanie (ambele cu 0,8%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Olanda (minus 1,4%), Estonia (minus 1,2%) Cipru şi Portugalia (ambele cu minus 0,7%). Nu au fost disponibile datele pentru Irlanda, Grecia, Croaţia, Luxemburg, Malta.

La creşterea PIB, în trimestrul I 2014 faţă de trimestrul I 2013, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor, activităţilor de intermediere financiară şi asigurări şi a activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport care, împreună, au avut o contribuţie negativă (-0,4%). Contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:

– Industria (+2,3%), cu o pondere de 29,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,9%;
– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,6%), cu o pondere de 12,5% la formarea PIB şi al cărui volum de activitate s-a majorat cu 5,4%;
– Informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,3%) dar  care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (7,4%);
– Impozitele nete pe produs (+0,8%), cu o pondere de 13,9% la formarea PIB şi al căror volum  de  activitate s-a majorat cu 5,5%.

Produsul Intern Brut (serie brută) estimat pentru primul trimestru din 2014 a fost de 127620,4 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,8% faţă de trimestrul I 2013.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

– cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 6,7% contribuind cu 4,4% la creşterea PIB;
– exportului net (cu o contribuţie de +0,7%), consecinţă a creşterii cu 9,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere, uşor mai mică, a volumulului importurilor de bunuri şi servicii cu 8,5%. Este de remarcat, de asemenea, soldul pozitiv al balanţei de plăţi.

Ca urmare a scăderii volumului formării brute de capital (cu 10,4%) aceasta a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB, de -1,5%.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a îmbunătăţit estimările referitoare la creşterea economiei româneşti la 2,6%, de la 2,4% cât estima în luna ianuarie a acestui an, avansul PIB urmând să fie condus de exporturi şi de redresarea cererii pe plan intern.

Comisia Europeană (CE) a îmbunătăţit din nou previziunile privind creşterea economică a României în 2014 şi 2015, estimate acum la 2,5% în 2014 şi 2,6% în 2015, faţă de de 2,3% şi respectiv 2,5%, cât estimase la momentul prezentării previziunilor de iarnă, în februarie.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că, în acest an, România va înregistra o creştere economică de 2,2%, urmată de un avans de 2,5% în 2015.

Produsul intern brut a crescut, în 2013, cu 3,5%, comparativ cu anul 2012.  PIB estimat pentru anul 2013 a fost de 628.581,3 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,5% faţă de anul 2012. În al patrulea trimestru din 2013, economia României a crescut cu 1,6% faţă de trimestrul 3.