Şeful FMI cere o revizuire generală a culturii organizaţionale a marilor bănci

Lumea financiară trebuie să înţeleagă că nu operează într-o ‘bulă’ şi că ‘trebuie să înveţe cum să servească economia, cum să ajungă la succes fiind practică şi cum să se concentreze pe misiunea ei’, a declarat Christine Lagarde la o conferinţă pe teme economice desfăşurată la Montreal.

De asemenea, oficialul FMI a apreciat că economia mondială iese cu bine din criză dar redresarea rămâne fragilă şi există riscul stagnării, ca rezultat al ‘automulţumirii şi extenuării’ în rândul autorităţilor.

În statele dezvoltate, mai ales în Europa, există riscul ‘inflaţiei scăzute’ sau al unei creşteri insuficiente şi persistentă a preţurilor, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional. Pentru acest an, BCE mizează pe o creştere a preţurilor în zona euro de 0,7%, mai puţin faţă de avansul de un procent preconizat în luna martie şi mult sub ţinta de 2% avută în vedere de BCE.

În încercarea de a încuraja băncile să acorde mai multe credite şi pentru a combate ameninţarea deflaţiei, Consiliul guvernatorilor BCE a decis săptămâna trecută să reducă dobânda de bază la nivelul record de 0,15%, să scadă dobânda la facilitatea de creditare marginală la 0,40% (de la 0,75% anterior) şi, pentru prima dată în istorie, a plasat rata dobânzii la facilitatea de depozit în teritoriul negativ (la minus 0,10%). De asemenea, BCE a anunţat că va acorda anul acesta credite ieftine băncilor din zona euro pentru ca acestea să majoreze împrumuturile acordate sectorului privat.

‘Cu siguranţă deciziile BCE sunt binevenite şi vin la momentul potrivit. Şi suntem încurajaţi să vedem că sunt determinaţi să facă mai mult’, a declarat Christine Lagarde.

Redresarea zonei euro a parcurs un drum lung dar sunt necesare mai multe reforme – inclusiv promisa uniune bancară, a explicat oficialul FMI, adăugând: ‘Este nevoie doar ca liderii să fie curajoşi în legătură cu adoptarea uniunii bancare’.

De asemenea, Christine Lagarde a reafirmat că nu este interesată să conducă Comisia Europeană.

Luna trecută, directorul general al FMI a avertizat că progresele înregistrate în finalizarea reformei bancare sunt prea lente şi sunt împiedicate de lobby-ul puternic al acestei industrii.

În prezent, băncile deţin mai mult capital decât aveau la începutul crizei financiare, când plătitorii de taxe au fost nevoiţi să sprijine acest sector, a explicat oficialul FMI.

‘Vestea proastă este că progresul înregistrat în rezolvarea problemelor din sistemul bancar este încă prea lent şi încheierea reformei este încă departe’, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, într-o conferinţă desfăşurată la Londra.

Sarcina reformării sistemului bancar este complexă, iar progresele în această direcţie sunt împiedicate de lobby-ul puternic al acestei industrii şi de extenuarea care se instalează într-un demers îndelungat, susţine Christine Lagarde, adăugând că principala problemă o reprezintă situaţia băncilor prea mari pentru a da faliment (too-big-to-fail), care încă nu a fost rezolvată.

Conform estimărilor FMI, subvenţia implicită sau costurile de finanţare mai reduse de care au beneficiat băncile considerate prea mari pentru a da faliment se ridică la aproximativ 70 miliarde de dolari în SUA şi până la 300 de miliarde de dolari în zona euro.

De aceea, Christine Lagarde a cerut autorităţilor globale de reglementare să ajungă la un acord privind modul în care sunt închise marile bănci care se confruntă cu probleme.

‘Există un gol în sistemul financiar în acest moment şi este de competenţa statelor să ţină cont în primul rând de stabilitatea financiară mondială şi apoi de temerile lor provinciale’, a afirmat directorul general al Fondului Monetar Internaţional.

În perioada ce a trecut după 2000, activele băncilor au crescut în mod dramatic, astfel că în multe ţări primele trei bănci deţin cel puţin 40% din totalul activelor bancare, iar în ţări precum Canada, Franţa şi Spania nivelul este de cel puţin 60%. Aceasta înseamnă că problemele sau chiar falimentul unei bănci importante ar putea arunca întregul sistem financiar al ţării într-un haos. Problema s-a agravat în timpul crizei financiare din 2007 – 2008, când multe guverne au intervenit în sectorul bancar şi au luat măsuri pentru a evita colapsul băncilor.