Neutră cu privire la Ucraina, Serbia între nicovala UE şi ciocanul rus

‘Nu se pune problema de a impune sancţiuni împotriva Rusiei. Toată lumea ştie că eu iubesc Rusia, dar cu toate acestea eu nu am spus că trebuie să ne unim cu Rusia’, a declarat recent preşedintele sârb Tomislav Nikolic, rezumând sentimentele, dar de asemenea şi jena unui întreg popor, remarcă agenţia de presă menţionată.

De la izbucnirea crizei în Ucraina în noiembrie 2013, diplomaţia sârbă face echilibristică între respectarea obligaţiilor sale faţă de UE şi menţinerea unor relaţii bune cu Moscova, care sprijină Belgradul în numeroase dosare internaţionale sensibile, între care independenţa fostei provincii sârbe Kosovo, pe care Rusia nu a recunoscut-o nici astăzi.

‘Intenţia SUA, după ce au stopat construcţia gazoductului South Stream, este acum de a elimina Rusia din Balcani. Poziţia neutră a Serbiei va fi expusă în curând unor probleme grave’, a estimat Predrag Simic, profesor de relaţii internaţionale.

Expertul sârb se referă la suspendarea de către Bulgaria a pregătirilor pentru lucrările de construcţie a tronsonului bulgar al conductei South Stream, după ce Bruxellesul a susţinut că norme europene privind achiziţiile publice nu au fost respectate.

Luni, autorităţile sârbe s-au bâlbâit cu privire la această problemă, un ministru sugerând suspendarea lucrărilor pe tronsonul sârb al gazoductului. Premierul Aleksandar Vucic a trebuit să intervină pentru a asigura că ‘activitatea va continua aşa cum era planificat’ în Serbia, cerând în schimb mai multă ‘înţelegere’.

‘Aş fi vrut mai multă răbdare şi mai multă înţelegere pentru luarea unor decizii de importanţa acesteia’, a afirmat premierul, înainte de întâlnirea sa la Berlin cu cancelarul Angela Merkel, de la care, potrivit presei sârbe, el a încercat să obţină sprijinul şi înţelegerea Germaniei pentru o politică de neutralitate a Serbiei cu privire la Ucraina.

‘Sper că Belgradul a obţinut instrucţiuni clare pentru că, din păcate, aceasta este singura modalitate de a ghida politica externă sârbă’, a comentat analistul politic Jelena Milic, indicând că Serbia face obiectul unor presiuni puternice din partea Moscovei.

Potrivit acesteia, presiunile din ce în ce mai mari din partea Rusiei sufocă deschiderea integrării europene a Serbiei. Ea menţionează în acest sens vizitele la Belgrad ‘în noiembrie 2013 a ministrului rus al apărării Serghei Şoigu şi în luna mai a preşedintelui Dumei de Stat, Serghei Narîşkin’, care a fost primit în ciuda faptului că figurează pe ‘lista neagră’ a UE.

Belgradul va trebui să dea unele explicaţii luni, când este aşteptat în vizită ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Rusia are interese semnificative în Serbia. Gigantul rus de gaze şi petrol Gazprom este proprietarul majoritar al Companiei petroliere sârbe NIS, cu o cotă de 51% din acţiuni.

În plus, Belgradul şi Moscova au stabilit pe aeroportul din Nis (sud) un ‘Centru regional pentru situaţii de urgenţă’ unde staţionează avioane ruseşti pregătite să intervină în regiune, la cererea ţărilor în cauză.

În ianuarie 2013, Moscova şi Serbia au semnat un acord cu privire la un credit de 800 milioane de dolari destinat reconstrucţiei infrastructurii feroviare. Apoi, în luna aprilie, Moscova a acordat aliatului său un împrumut de circa 500 milioane de dolari pentru a face faţă deficitului bugetar.

‘Durata presiunilor asupra Serbiei depinde de durata crizei în Ucraina, dar de asemenea de gradul de tensiune în relaţiile între Uniunea Europeană şi Rusia’, spune analistul politic Sasa Popov.