Modificările la legea clauzelor abuzive ar putea fi aprobate după alegeri

Bancherii spun că sunt asaltaţi de proiecte legislative din Parlament, care de care mai dăunătoare pentru afacerile lor. Aleşii propun ba ca debitorii să plătească creditele la un curs de schimb mai avantajos, ba să nu mai fie executaţi silit, în cazul în care au luat credite în franci pe care nu le mai pot plăti. Însă situaţia nu e atât de dramatică pentru bănci, precum sună. Ba dimpotrivă.

Două proiecte au trecut de Senat zilele trecut. Ambele vin să modifice OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori.

L76/2014 a trecut prin aprobare tacită de Senat. Proiectul ar putea face posibilă rambursarea anticipată, totală sau parţială, în lei a creditelor în valută, la cursul mediu lunar de la data acordării împrumutului.

Aşa cum ECONOMICA.NET scria aici, proiectul de lege primise aviz negativ de la Comisia Juridică, cea de fond, şi urma să fie respins de către plenul Senatului. La cererea unui reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, proiectul a fost retrimis în comisie pentru raport suplimentar, şi acolo l-a prins termenul de adoptare. Dat fiind impactul pe care l-ar putea avea asupra sistemului bancar, în cazul în care s-ar aplica şi asupra creditelor acordate înainte de 2010, cel mai probabil această iniţiativă va pica în Cameră, deşi dă bine la popor în CV-ul iniţiatorilor de la UDMR, PSD, PDL şi PNL.

Cealaltă iniţiativă pe acest subiect aparţine mai multor parlamentari PSD, în frunte cu Ana Birchall, şi a trecut cu majoritate de voturi de plenul Senatului. Deşi se referă tot la riscul valutar, pentru consumatori această iniţiativă este cam apă de ploaie. Conversia creditului din valută în lei (sau altă monedă avantajoasă pentru debitor) s-ar face la cursul pieţei de la data cererii, fără costuri suplimentare în ceea ce priveşte serviciul pe care îl face banca. Însă, despre dobânzile de după conversie nu se pomeneşte nimic, astfel încât acestea cel mai probabil ar fi la latitudinea băncii.

Cum dobânzile mai mici au fost cele care i-au atras pe români să ia credite în valută, iar cele la lei nu sunt încă la acel nivel, conversia în lei nu pare cea mai bună opţiune în prezent, mai ales pentru cei care aşteaptă ca leul să se aprecieze şi să mai recupereze din pierderile din anii anteriori.

Singurele cazuri în care dobânzile la creditele în euro acordate înainte de criză sunt mai mari decât cele la lei din oferta curentă sunt cele în care băncile au folosit dobânzi interne şi apoi au calculat marje foarte mari după emiterea OUG 50.

De asemenea, băncile ar trebui să emită acte adiţionale la contractele de credit prin care să asigure conformitatea cu legea, în timp ce un articol din lege spune că cursul la care se face conversia este cel de la data cererii, dacă nu se specifică altfel în contract.

Acest proiect are şanse mult mai mari să devină lege, mai ales că reprezintă, în linii mari, o adaptare a noii Directive UE a creditelor ipotecare, pentru că nu va afecta negativ băncile şi pentru bonusul de imagine într-un an electoral.

Însă la schimb cu acest proiect, Parlamentul va adopta, foarte posibil, altul contrar intereselor consumatorilor care au probleme cu băncile. Camera deputaţilor va pune în dezbatere şi va aproba, cel mai probabil după alegerile prezidenţiale din noiembrie, proiectul pentru modificarea legii 193/2000 privind clauzele abuzive, potrivit unor surse apropiate situaţiei.

Legea 193, adaptarea unei Directive din 1993, este cea pe care au fost câştigate procesele dintre clienţii cu credite şi băncile, fie că vorbim de litigii pe dobânzi sau comisioane.

Iniţiativa de modificare a acestei legi datează din septembrie 2013, chiar înainte să intre în vigoare două articole care permit procese cu efecte erga omnes, şi aparţine mai multor deputaţi PSD şi UNPR, şi a fost motivată ca fiind pro-cosumatori.

Dar, aşa cum ECONOMICA.NET a arătat, şi în forma iniţială proiectul era mai degrabă favorabil băncilor. Însă acestea nu s-au mulţumit cu atât şi au depus amendamente aprobate, în decembrie, de comisia Legislativă de la Senat, şi votate în plen, prin care legea actuală ar fi, practic, desfiinţată. Procesele cu băncile ar deveni foarte greu de iniţiat şi foarte greu de câştigat pentru consumatorii afectaţi de clauzele abuzive.

Proiectul spune, printre altele, că instanţele nu vor mai putea elimina clauzele contractuale care se referă la preţul contractelor – în cazul contractelor bancare, asta înseamnă dobânzi şi comisioane -, că acţiunile pentru eliminarea clauzelor abuzive vor putea fi iniţiate doar de către preşedintele ANPC, în timp ce drepturile asociaţiilor vor fi limitate drastic. De asemenea, toţi consumatorii care vor să dea banca în judecată vor trebui să vină la Bucureşti, la tribunalul specializat, chiar dacă locuiesc în altă localitate. Totodată, condiţiile în care o clauză va putea fi declarată abuzivă sunt înăsprite, fiind necesară analiza cumulativă a mai multor criterii.

Modificarea acestei legi vine mănuşă peste interesele bancherilor, care se văd în situaţia de a înapoia sau de a nu mai încasa sume importante de bani, în cazul în care vor pierde procesele intentate de ANPC.

De la 1 octombrie 2013, au intrat în vigoare noi articole la această lege (12 şi 13), care dau o greutate mai mare unei decizii judecătoreşti. Dacă până acum se judeca de la caz la caz, legea spune că anumite sentinţe capătă un caracter universal şi se vor aplica pentru toţi consumatorii care au încheiat un contract cu un profesionist, dacă acel contract are caracter preformulat – la iniţiativa ANPC şi a asociaţiilor de consumatori.

Iniţiator misterios şi tăcere în faţa mieilor

Deşi are 18 nume şi semnături în dreptul iniţiatorilor, nimeni nu vrea să îşi asume paternitatea acestui proiect.

Până când ECONOMICA.NET a prezentat în premieră existenţa acestuia, proiectul a trecut pe sub radarele tuturor. Doar bancherii şi ANPC au fost invitate la dezbaterile din Comisia Legisativă. Dacă ARB nu avea niciun interes să facă publică modificarea legii, nici ANPC nu a comunicat ce pregătesc legiuitorii, deşi este Autoritatea care se ocupă cu implementarea legii şi ar avea tot interesul să o păstreze pro-cosumatori.

Apoi, după ce informaţia s-a răspândit în presă şi opinia publică s-a inflamat la vederea influenţei bancherilor, deputaţii iniţiatori s-au grăbit să spună că iniţiativa nu le aparţine şi că li s-a prezentat ca fiind un lucru bun.

Căinţa a fost completată cu o tentativă de retragere a proiectului de către iniţiatori, însă aceasta s-a lovit de regulamentele clare ale Parlamentului, care spun că un proiect aprobat de oricare dintre camere nu mai poate fi retras, astfel că trecem această acţiune la capitolul „de imagine”.

Deputaţii iniţiatori au dat asigurări că nu vor vota acest proiect şi că va fi respins rapid, în timp ce preşedintele Comisiei Juridice de la Senat a spus că îl va îngropa Camera.

Până acum nu a fost nici măcar înscris pe ordinea de zi de la Comisia Juridică de la Camera deputaţilor, astfel încât să primească raportul negativ pe care l-au promis aleşii şi votul de respingere din plen.