În prezent nu există alte grupuri politice în PE în afară de cele şapte din legislatura precedentă (PPE, S&D, ALDE, Verzi, ECR, GUE şi EFD) după ce Frontul Naţional din Franţa, condus de Marine Le Pen, nu a reuşit să găsească eurodeputaţi din cel puţin alte şase ţări pentru a putea forma un nou grup europarlamentar.
Prima decizie a eurodeputaţilor va fi alegerea preşedintelui PE. După cum se ştie, germanul Martin Schulz, candidatul socialiştilor europeni la preşedinţia Comisiei Europene la alegerile din 22-25 mai şi preşedinte în exerciţiu al Parlamentului European, urmează să îşi păstreze această funcţie pentru încă doi ani şi jumătate, în virtutea unei înţelegeri între principalele două grupuri europarlamentare – PPE şi S&D -, urmând ca din ianuarie 2017 preşedintele PE să fie un reprezentant al Popularilor Europeni (PPE).
Contracandidaţii lui Schulz la preşedinţia PE sunt conservatorul britanic Sajjad Karim, spaniolul Pablo Iglesias, membru al grupului GUE, şi ecologista austriacă Ulrike Lunacek.
Tot în această sesiune plenară, Parlamentul European îşi va alege cei 14 vicepreşedinţi, iar joi va fi votată componenţa comisiilor europarlamentare.
De asemenea, în această sesiune a PE va fi făcut un bilanţ al preşedinţiei greceşti a Consiliului UE (1 ianuarie – 30 iunie 2014), iar premierul Italiei, Matteo Renzi, le va prezenta eurodeputaţilor priorităţile preşedinţiei italiene a Consiliului UE care va fi asigurată în al doilea semestru al acestui an.