Plăţi de la Ikea ar fi ajuns în conturile Securităţii. Compania neagă că ar fi știut destinaţia banilor

The Guardian menţionează că a obţinut documente desecretizate recent de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) care sugerează că Ikea ar fi acceptat să fie suprafacturată pentru produse fabricate în România, iar unele dintre aceste plăţi ar fi fost depozitate într-un cont controlat de Securitate. Documentele, scrie The Guardian, sugerează că Ikea ar fi fost complice în acest aranjament, însă Ikea a negat complicitatea şi a anunţat că a deschis o anchetă internă pe această temă. Ikea a mai spus că nu era la curent cu implicarea Securităţii în operaţiunile sale comerciale.

Cotidianul britanic notează că dezvăluirile vor ridica noi semne de întrebare în legătură cu operaţiunile Ikea în timpul războiului rece, perioadă în care ar fi folosit deţinuţi politici est-germani pentru a-şi realiza produsele. The Guardian scrie că Ikea a făcut parte dintr-un mic număr de companii occidentale care au profitat de deschiderea din ce în ce mai mare către afaceri a mai multor ţări din blocul sovietic, în anii 1980. Compania suedeză ar fi fost interesată în mod special de resursele importante de lemn şi de forţa de muncă ieftină oferită de ţări precum România, scrie The Guardian.

Potrivit ziarului britanic, în 1981 Ikea ar fi încheiat un acord cu Tehnoforestexport, întreprinderea Ministerului Industriei Lemnului şi Materialelor de Construcţie din timpul regimului comunist. Potrivit documentelor citate de The Guardian, Securitatea ar fi folosit o companie specială de comerţ exterior, denumită Întreprinderea de Comerţ Exterior Dunărea (ICE Dunărea, firma Securităţii – n.r.), pentru a ‘deturna’ o parte din bani. Operaţiunea avea numele de cod ‘Scandinavica’,

De pildă, o notă din partea ‘Ministerului de Interne, Departamentul Securităţii Statului, Unitatea Militară 0544’, datată 27 septembrie 1986 şi marcată ‘Top Secret, copie unică’, explică în limbaj oficial că ‘operaţiunea de colectare de valută Scandinavica’ a fost începută ‘cu scopul de a primi valută prin suprafacturarea plăţilor făcute într-un contract între ICE Tehnoforestexport şi Ikea din Suedia, la valoarea de 97 de milioane de coroane suedeze’ (13,6 milioane de dolari la acea vreme). Nota Securităţii adăuga: ‘Ikea a transferat în contul nostru provizoriu suma de 163.005,201 coroane suedeze’. Nota era semnată de ‘maiorul Eftimie Gelu’, care – potrivit unor documente CNSAS declasificate anterior – era de fapt Constantin Anghelache, actualul preşedinte executiv al FC Dinamo Bucureşti. Întrebat de The Guardian despre trecutul său legat de Securitate şi despre afacerea Ikea, Anghelache a refuzat să comenteze. Operaţiunea Scandinavica a luat sfârşit în 1988, când Ikea a pus capăt afacerilor cu Tehnoforestexport.

Ikea a negat că ar fi dat bani Securităţii în cunoştinţă de cauză. Managerul de achiziţii globale al companiei, Henrik Elm, a declarat pentru The Guardian: ‘Era normal în acele timpuri şi în acea parte a lumii să se lucreze cu comisioane. Noi am avut un singur partener de afaceri, Tehnoforestexport. Am lucrat la preţul unui produs şi la o structură cu două comisioane. Un comision era pentru Tehnoforestexport, pentru acoperirea (cheltuielilor) cu operaţiunile şi tehnologia, iar un altul era pentru Ikea, în scopuri comerciale şi pentru transferul de cunoştinţe şi tehnologie, precum utilaje pentru producător’.