CNAS susţine aplicarea diferenţiată a taxei clawback

‘Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sunt preocupate să asigure accesul pacienţilor la tratamente cu cheltuieli cât mai mici în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi cu o contribuţie personală a asiguratului cât mai redusă’, a declarat joi Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS, conform comunicatului.

Potrivit sursei citate, CNAS avut numeroase întâlniri cu reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), ultima în urmă cu două zile, în care au fost luate în discuţie amendamentele propuse de asociaţie pe marginea proiectului de lege de aprobare a OUG77/2011, precum şi demersurile care urmează să fie făcute de cele două instituţii în perioada următoare.

‘În toate discuţiile purtate cu producătorii de medicamente, reprezentanţii CNAS şi-au exprimat susţinerea implementării unei taxe clawback diferenţiate’, afirmă reprezentanţii CNAS.

În anul 2013, un grup de senatori a iniţiat un proiect de act normativ care prevede plata diferenţiată a taxei clawback.

Pentru a identifica soluţiile agreate de toate părţile implicate privind modul de determinare a taxei clawback diferenţiată, s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor Publice, CNAS, APMGR şi ai Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.

De comun acord, au fost aduse amendamente proiectului iniţial. Proiectul de modificare a OUG 77/2011 se află în prezent la Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor, urmând să intre în dezbaterea plenului Parlamentului.

1.332 de medicamente, din care peste jumătate (888) costau mai puţin de 50 lei iar 45% erau fabricate în România, au dispărut de pe piaţă în perioada 2011-2014 din cauza taxei clawback, care ‘blochează’ accesul la tratament pentru sute de mii de pacienţi şi creşte cheltuielile în sistemul sanitar, a declarat joi într-o conferinţă de presă preşedintele APMGR, Dragoş Damian.

‘Asociaţia solicită Guvernului să corecteze neîntârziat mecanismul de aplicare a taxei clawback prin introducerea unui calcul diferenţiat pentru medicamentele generice, în acord cu recomandările organismelor financiare internaţionale. Din cauza taxei clawback, România riscă să rateze numai în acest an investiţii de peste 50 de milioane de euro în dezvoltarea facilităţilor de producţie locale. Se pune problema disponibilizărilor’, a spus Damian.

Potrivit APMGR, prin dispariţia medicamentelor ieftine şi utilizarea variantelor mai scumpe, sistemul public, dar mai ales pacienţii trebuie să plătească mai mult pentru acelaşi tratament.

Damian a reamintit că soluţia unui clawback diferenţiat, bazată pe introducerea unei proporţii de maximum 65% în calculul procentului ‘p’ din formulă, a fost deja agreată de Ministerul Sănătăţii, CNAS şi acceptată de Ministerul de Finanţe şi de organismele financiare internaţionale ca fiind neutră din punctul de vedere bugetar, însă aplicarea ei întârzie în mod nejustificat.

În opinia reprezentantului APMGR, un calcul diferenţiat pentru medicamentele cu preţ accesibil, care sunt în majoritatea lor generice, ar afecta pozitiv două treimi din tratamentele utilizate pentru bolile cronice, folosite de cele mai vulnerabile categorii sociale în tratarea unor afecţiuni precum cancer, diabet, afecţiuni cardiovasculare, reumatice, ale aparatului respirator, precum şi antibioticele la preţuri accesibile.

Potrivit lui Damian, au dispărut de pe piaţă în ultimii trei ani 30 de branduri de simvastatină, 24 de tramadol, 13 de metroprolol, 12 de acid acetilsalicilic, 12 de enalapril, 12 de ketoprofen.