EVZ: Totul despre noile impozite pe casă și mașină. Odată cu aplicarea noilor dări, pentru imobile care nu au destinația de locuință se va plăti un impozit de peste 1.000 de lei, anual. Chiar dacă proiectul noului Cod Fiscal, privind noile impozite pe case și mașini, a fost retras, la cererea premierului, românii vor achita aceste contribuții, numai că după o sesiune de „consultări”, consideră specialiștii. Creșterea veniturilor colectate la buget era principala condiție pentru a putea scădea contribuțiile sociale. Cum nu s-a întâmplat, iar Guvernul vrea cu orice preț, chiar și în ciuda indicațiilor FMI, să scadă CAS, golul lăsat la buget va fi umplut de anunțatele majorări de taxe. „Chiar dacă au retras noul proiect de Cod Fiscal de pe site-ul Finanțelor, la cererea premierului, nu înseamnă că dările nu se vor aplica. Proiectul va intra în dezbatere publică, dar cei care au participat până acum la aceste consultări știu că nu apar mari modificări.
ZF: Motivul pentru care pleacă Enel din România. De ce pleacă din România un grup cu afaceri de peste un miliard de euro, o marjă operaţională de 25% şi 2,6 milioane de clienţi cerţi? Într-adevăr, consumul de energie este în scădere, dar nu mai este România o piaţă bună în contextul în care numai din 2008 până acum a produs pentru italieni câştiguri cumulate de 750 de milioane de euro la o investiţie (preţ de achiziţie – n.red.) de 430 de milioane de euro? Există vreo legătură între scandalul recent în care italienii sunt învinuiţi că au umflat facturile bucureştenilor sau vechile acuzaţii privind neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de privatizare şi decizia Enel de a pleca din România sau mişcarea este legată pur şi simplu de schimbarea bruscă de management ce a avut loc chiar la vârful grupului?
Cursdeguvernare: Semnal: Investițiile în economia națională – scădere severă pe 2013 și 2014. Investițiile nete realizate în economia națională au scăzut în 2013 și 2014, tendința cea mai pronunțată fiind înregistrată pe segmentul de utilaje (inclusiv mijloace de transport). Astfel, dacă per total scăderea a fost de aproape 10% atât anul trecut cât și în primul trimestru din acest an, la utilaje ea s-a apropiat de 14% în 2013 și de 11% în primul sfert din 2014. Vestea bună este că, indiferent de evoluția procentuală per ansamblu, ponderea industriei a rămas destul de ridicată ( se poate vedea numai o diminuare de aproximativ un procent din 2011 până în 2013), cu un maxim local în trimestrul unu 2014. De asemeni, trebuie remarcată creșterea continuă a intetresului pentru agricultură, sector cu potențial ridicat de creștere a productivității muncii.
Daily Business: „Dinozauri” industriali, in epoca de gheata. Va rezista economia Romaniei la socul scumpirilor de gaze? Sfarsitul pare tot mai aproape pentru colosii industriei romanesti care inca mai stau in picioare, dar care depind de energie ieftina. Si asta pentru ca UE insista sa deschidem pietele de gaze si electricitate. Va suferi economia Romaniei o lovitura fatala prin disparitia marilor companii energofage sau se va regenera prin noi modele de business? CE a declansat saptamana trecuta procedura de infringement impotriva Romaniei din cauza unor bariere „nejustificate” in calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al institutiei, in care se arata ca Bucurestiul are la dispozitie doua luni in vederea reglementarii situatiei, pentru a evita o trimitere in fata Curtii de Justitie a UE. „Intrucat producatorii din Romania sunt obligati sa acorde prioritate vanzarilor pe piata interna, iar tranzactiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile si aprobarii, Comisia considera ca actualul cadru juridic din Romania creeaza bariere nejustificate in calea exporturilor de gaze din Romania si solicita eliminarea acestor bariere”, se arata in comunicatul CE.
Gandul: De ce au ajuns oamenii să stea ca sardelele pe plajă. Marea Neagră mănâncă an de an zeci de hectare de plajă. Aşa s-a ajuns ca, în ultimii 30 de ani, România să piardă sub ape 2.400 de hectare de litoral. Salvarea plajelor româneşti pare să vină acum printr-un proiect al Apelor Române, finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi prin Fondul de Coeziune. Valoarea acestuia depăşeşte 170,4 milioane de euro, sumă din care participarea publică naţională este de doar 24,7 milioane de euro. Stoparea proceselor de degradare prin eroziune a zonelor de pe litoral este considerat de multe state ale lumii ca fiind una de importanţă naţională. Aşa pot fi compromise ecosisteme marine litorale şi pot fi aduse daune importante sectorului turistic, având în vedere că turiştii au din ce în ce mai puţin spaţiu pe plajele de la Marea Neagră pentru a-şi aşeza cearşaful. „În România, eroziunea plajelor şi a ţărmului provoacă pierderea terenului şi reduce valoarea socio-econimiocă şi de mediu a zonei costiere”, spun, pentru gândul reprezentanţii Apelor Române, cei care au realizat în acest context un Master Plan pentru „Protecţia şi Reabilitarea Zonei Costiere”.