5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 15.07.2014

Capital: Supra-acciza la benzină a adus pierderi la buget de 11 milioane de euro! Gândită de Liviu Voinea ca o sursă suplimentară de venit, taxa de 7 cenți/litru de carburant i-a dat peste cap calculele ministrului pentru buget: în loc de plus 50 mil. euro/lună, statul a încasat -11 mil. euro. În toamna anului trecut, „Tom Bugețel”, poreclă „făurită” pe holurile BNR, – instituție la care va ajunge, de altfel, din octombrie Liviu Voinea, pe post de viceguvernator, ne anunța că pentru a avea autostrăzi și drumuri moderne e necesară introducerea unei taxe de 7 eurocenți pe litru de carburant, adică 41 de bani/litru. Conform calculelor făcute de Voinea & Co, supra-acciza trebuia să aducă suplimentar la buget încasări de aproape 500 mil. euro/an, luând în calcul un consum anual de 6-7 mld. litri.

ZF: Economie fără suflu, fără locuri de muncă, fără creştere internă. România este la periferia UE după numărul de IMM-uri la mia de locuitori. IMM-urile, sectorul care ar fi trebuit să aducă oxigen în economie, sunt o prioritate doar în declaraţiile politicienilor. În cifre, România este pe locul 26 în UE după numărul de IMM-uri la mia de locuitori. Cu 24 de IMM-uri la o mie de locuitori, la jumătate faţă de media UE, Ro­mâ­nia rămâne pri­zo­niera compa­ni­ilor mari, firme de stat „anchilo­zate” şi greu de restruc­tu­rat, a multinaţionalelor care aduc în eco­nomie 150 mld. euro anual (60% din cifra de afaceri totală a businessului din ţară) şi a deciziilor luate în afara ţării, deşi antrepre­no­riatul a fost o pri­oritate pentru toa­te guvernele, însă doar la nivel declarativ. De şase ani, economia locală se zbate să treacă de 500.000 de IMM-uri, fără succes până în prezent, iar ţin­ta asumată de guvernul Ponta, de 670.000 de companii până în 2020, rămâne un obiectiv ambiţios, fără vreun plan concret de realizare.

EVZ: Orange și Vodafone mizează pe transferul de bani. Atât Orange, cât și Vodafone au dezvoltat asemenea servicii. La Orange, banii pot fi transferați atât în interiorul granițelor țării, cât și în, și din străinătate. La Vodafone, plățile se pot face doar în lei și numai în rețeaua națională a operatorului telecom. În schimb, unul dintre avantajele plăților efectuate cu Vodafone este că nu mai este necesar să vă deplasați la sediul operatorului pentru a trimite banii. Suma se debitează din contul abonatului și apare pe factura lunară. La cartelă, suma se debitează din cont. De asemenea, clienții pot trimite banii și prin intermediul sediilor Vodafone. Tarifele percepute depind de locul din care se face trans ferul și de sumă. „Cele mai multe plăți efectuate din România se fac către clienți din România, Spania, Italia, Marea Britanie și Germania. Principalele țări din care primim bani sunt Marea Britanie, Spania și Italia”, potrivit reprezentanților Orange.

Adevarul: Banii-gheaţă ai bogătaşilor au inundat pieţele de lux. Vânzările de tablouri, bijuterii, maşini scumpe şi titluri financiare ating cote maxime. În timp ce creditarea bancară scade, vânzările de bijuterii, tablouri, obiecte de artă, maşini luxoase, dar şi construcţiile de locuinţe şi subscrierile de titluri financiare ating cote nemaiîntâlnite. Banii ţinuţi la saltea încep să iasă la lumină, explică economiştii. Un fenomen care n-a mai fost întâlnit decât în anii de boom dinaintea crizei din 2008 are loc acum pe pieţele financiare şi de lux: investitorii au încins un iureş al cumpărăturilor, înghesuindu-se să achiziţioneze tot ce se oferă, cu preţuri maxime, de la maşini de lux, tablouri şi bijuterii, la acţiuni şi titluri de stat sau unităţi de fond. Asta în timp ce creditele bancare scad. Casele de licitaţii cu obiecte de artă şi articole de lux anunţă record după record, atât la volumul tranzacţiilor, cât şi la preţurile obţinute de vânzători;

Bursa: Producătorii de energie curată se plâng că-i paşte insolvenţa. Producătorii de energie curată (din vânt, soare, apă şi biomasă) se plâng că îi paşte insolvenţa în acest an, după ce autorităţile au micşorat cota obligatorie de certificate verzi – sistem prin care este subvenţionat acest tip de electricitate. Ciprian Glodeanu, preşedintele asociaţiei RPIA din industria fotovoltaică, ne-a declarat: „Estimez că la finele anului vom vedea primele insolvenţe în rândul micilor producători de energie verde. După reducerea cotei obligatorii de la 14% în 2013 la 11,1% din consum în acest an, am calculat că vom avea un excedent de minim circa 5 milioane de certificate verzi, în funcţie de cum evoluează consumul şi puterea instalată în domeniul regenerabilelor. Nu există cerere pentru aceste certificate pentru că vor fi emise mai multe decât este necesar pentru acoperirea cotei obligatorii. Un certificat verde este valabil un an”.